#DobrogeaDigitală: „Jean Gabin al revistei româneşti” aniversează 66 de ani


Comunitatea teatrală constănțeană îl aniversează astăzi pe Mihai Sorin Vasilescu, la împlinirea a 66 de ani. În cele peste patru decenii de carieră artistică, a fost răsplătit cu numeroase premii, cum ar fi Premiul Matei Millo pentru cel mai bun actor la Festivalul Naţional al Teatrelor de Revistă, ediţiile 1992, 1994, 1995, Premiul Asociaţiilor Umoriştilor Români pentru rolul Falstaff (1996). În urmă cu trei ani, cu prilejul evenimentului „Incredibila memorie a teatrului constănțean”, organizat de ZIUA de Constanța în semn de prețuire a celor care au scris istoria culturală a urbei noastre, actorului Mihai Sorin Vasilescu i-au fost decernate medalia Jean Ionescu și placheta #RespectTeatru.
 
În anul 1998, când răposatul secretar literar artistic Jean Badea scotea de sub tipar monografia „Fantasio 40”, pe care o puteți lectura online în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, Mihai Sorin Vasilescu era de șapte ani director al Teatrului Fantasio „poate cel mai tânăr manager de teatru, o funcţie grea, pentru care dovedeşte reale aptitudini”.
 
Iată în continuare un fragment din biografia celui pe care Valentin Silvestru l-a numit „Jean Gabin al revistei românești”.
 

„Din 1983 a devenit constănţean, optând pentru «Fantasio»”
„E posibil ca ursitoarele să-i fi hărăzit, la ceas de taină, un destin artistic la care nu se gândea nici copilul, nici părintii lui. Tatăl, un jurist pasionat de profesia sa, şi l-ar fi dorit discipol, dar adolescentul nu simţea nici un fel de atracţie faţă de disciplinele de examen la Drept (Socialismul ştiinţific şi Economia politică).
 
Aşa se face că, fără antecedente artistice (dacă facem abstracţie de spectacolul de prezentare a modei pentru copii de la Circul de Stat, unde Mihai Sorin dovedise o... suspectă dezinvoltură), fără o pregătire asiduă, cu profesori specializaţi în «admitere I.A.T.C.», dar la îndemnul dascălului de română din liceu, s-a înfăţişat comisiei «di granda» (Olga Tudorache, Marin Moraru, Octavian Cotescu, Dem Rădulescu, Sanda Manu) şi a reuşit «din prima».
 
Când vorbeşte de anii facultăţii, Mihai Sorin Vasilescu retrăieşte cea mai frumoasă perioadă a vieţii sale, luminată de profesori dăruiţi cu har pedagogic (Beate Fredanov, Ion Caramitru, Nicolae Pomoje, Zoe Anghel Stanca, Cătălin Naum, Sanda Manu), presărată cu evenimente emoţionante, cum a fost spectacolul «A treia ţeapă» de M. Sorescu, montat de I. Caramitru în sala frescelor de la Arhitectură, în care interpreta trei roluri - Pictorul, Orbul şi Mahomed - trei «registre» diferite şi tot atâtea posibilităţi de creaţie actoricească.
 
Rolul Orbului i-a oferit şansa unică de a juca pe prima scenă a ţării, înlocuindu-l temporar pe Radu Gheorghe, în spectacolul regizat de Sanda Manu. Să joci alături de titani ca Amza Pellea, George Motoi,
Gheorghe Visu (care l-au încurajat frăţeşte în câteva ore de repetiţie) şi de marele ansamblu al Naţionalului, era un vis atât de frumos... că n-ar
fi vrut ca să se mai destrame...
 
Alte prezenţe, ca student, în spectacolele teatrelor Bulandra şi Mic au fost noi trepte ale devenirii sale artistice, încheiată (ca etapă şcolară) cu examenul de absolvire: Pampon din D-ale carnavalului de I.L. Caragiale, în regia Sandei Manu.
 
A urmat stagiatura la Botoşani, care i-a oferit primele roluri de profesionist al scenei, ca şi întâlnirile-şcoală cu regizori de valoare (Iulian Visa, C. Dinischiotu, Mircea Marin ş.a.).

 

CITEȘTE INTEGRAL CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Din 1983 a devenit constănţean, optând pentru «Fantasio», deşi era conştient că intră într-un alt univers artistic, necunoscut, cu capcane ascunse abil pe fiecare metru pătrat al noii instituţii. O scenetă de patru minute sau un cuplet îi vor solicita - paradoxal - eforturi artistice superioare oricărui monolog dintr-o partitură clasică. Dar n-a fost să fie aşa... Trei ani a fost într-un fel de «vacanţă plătită», fără rolurile primise la transfer, destinate ideii de înnoire a revistei, fără să aibă posibilitatea să-şi apropie condiţia ideală de «artist total» (actor, mim, cântăreţ, dansator). A rezistat tentaţiei repetate a plecării de la Fantasio spre alte zări, la gândul unei posibile schimbări. Primul spectacol în care s-a văzut cât de mistuit este de flacăra artei a fost Caricaturi la revistă, scris de Doru Octavian Dumitru. Se anunţa un cuplu comic (Doru Octavian Dumitru-Mihai Sorin Vasilescu) de strălucire îndelungată, dar - din nou - n-a fost să fie ...
 
După 1990 a jucat mult comedie şi revistă muzicală (Parlamentul melodiilor, Love story în lift, Zaraza de la Alcazar, O fată îndărătnică, Se caută un mincinos, Grevă ... la Fantasio. Cu rezultate remarcabile. Valentin Silvestru l-a numit undeva «un Jean Gabin al revistei româneşti».
 
În primăvara anului 1995, Mihai Sorin Vasilescu s-a întâlnit cu cel mai important rol din viaţa sa de artist (aflat atunci la vârsta de 40 de ani!): Falstaff-story de Alex. Darian (scenariul) şi Nicu Alifantis (muzica). Că a fost copleşit de emoţie în fata textului shakespearian şi a personalităţii lui Falstaff, este uşor de înţeles. Dar tânărul actor a ştiut să-şi domine emoţiile şi să le «topească» în creuzetul artistic din care s-au plămădit rolul său şi întregul spectacol”.

 
#citeșteDobrogea: „Fantasio 40. Monografie” în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța
 
Autor Jean Badea
 
În urmă cu 122 ani, pe 15 septembrie 1898, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura, la Constanța, Biblioteca Universală „Ovidiu”, prima bibliotecă publică din Dobrogea. Pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

40 de ani dedicaţi actoriei: Mihai Sorin Vasilescu îşi sărbătoreşte, astăzi, ziua de naştere
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

657
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

641
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

842
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1035
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1567
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1627
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1864
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1678
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1604
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1482
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1973
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2354
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2548
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2857
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2814
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2567
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2534
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2688
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2807
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3464