#DobrogeaDigitală: La mulți ani, Felicia Filip! Soprană de valoare mondială, prezentă pe scena Liricului constănțean

  • „Teatrul Liric (Opera Constanța)”. De dr. Adrian Doxan
 
În urmă cu 62 de ani, pe 20 martie, se năștea la Slatina cea care avea să devină celebra soprană Felicia Filip, actual director al Operei Comice pentru Copii din București, dar și conf. univ. dr. la Facultatea de Științe și Arte din cadrul Universității „Valahia" din Târgoviște.
 
Cu un repertoriu extrem de vast, ce cuprinde lucrări ale marilor compozitori de operă, operetă, lieduri și muzică vocal simfonică (Verdi, Rossini, Donizetti, Bellini, Mozart, Bizet, Puccini, J. Strauss, J. Offenbach, Beethoven, Schubert, Schumann), Felicia Filip a colaborat în spectacole și concerte cu soliști ca Monserrat Caballe, Roberto Alagna, Francesco Araiza, Juan Pons, Franco Farina, Salvatore Fisichella, Marcelo Alvarez, Fabio Armiliato.
 
Are o carieră internațională impresionantă, urcând pe marile scene ale lumii: Opera Regală „Covent Garden”, Teatrele de Operă din Viena, Hamburg, Barcelona, Dresda, Frankfurt, Toronto, Toulouse, Bologna, Dortmund, Rotterdam, Limoges, Roma (Vatican), Toulon, Opera Regală din Wallonie, Bruxelles.
 
Singura lucrare în care găsim consemnată prezența sopranei Felicia Filip pe scena constănțeană este „Teatrul Liric (Opera Constanța)”, scrisă de dr. Adrian Doxan, pe care o puteți răsfoi integral în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța și din care vă prezentăm două fragmente.
 

„Regizorul Cristian Mihăilescu aduce în faţa publicului o capodoperă de tinereţe a lui Vincenzo Bellini sub titlul «Julieta şi Romeo», păstrând textul original. Această partitură belcantistă a fost pusă în scenă într-o distribuţie-eveniment ce reunea la premieră pe Felicia Filip şi Ruxandra Donose în rolurile titulare. Spectacolul constănţean a impresionat prin excelenta prestaţie a artiştilor şi mai ales a invitaţilor din spectacol. Soprana Felicia Filip, prezenţă delicată şi plăcută, cu o voce condusă inteligent şi expresiv, aduce în Julieta experienţa sa de interpret liric şi personalitatea sa temperamentală”.

CITEȘTE INTEGRAL VOLUMUL ÎN FORMAT PDF

 

„Desigur, regizorul Cristian Mihăilescu şi colectivul teatrului braşovean au înţeles acest lucru, pledând pentru o montare în care să combine clasicul cu modemul, la care au adăugat nişte voci de referinţă pentru stilul rossinian. Felicia Filip, soprană de valoare mondială, cu mari succese peste hotare, ne prezintă o Rosina într-o versiune personală de mare gust artistic, cu o voce superbă, sensibilă şi nuanţată, omogenă. în toate registrele, cum rar poate vedea publicul zilelor noastre ( dovadă a asimilării în timp şi corect a stilului de cânt rossinian)”.

 
În 2009, au fost declarați cel mai frumos cuplu al anului, în România
 
Despre cariera ei solistică s-au scris numeroase recenzii elogioase, fiind ridicată la gradul de Comandor al Ordinului „Meritul Cultural", titlu care i-a fost decernat, în 2004, de către Președintele României la acea dată, Ion Iliescu.
 
De peste 30 de ani, toate succesele scenei și profesionale le împărtășește împreună cu iubirea vieții ei, regizorul Cristian Mihăilescu, alături de care formează un model de familie.
 
Cristian Mihăilescu este cel care, în 1992, devenea director al Teatrului Liric din Constanţa, instituție care, doar câteva luni mai târziu, se transforma în „Opera Constanţa“. „Acolo am organizat Festivalul Naţional de Operă. În anul 2000 am renunţat, pentru că politica începuse să se implice în cultură şi eu nu suport aşa ceva. Nu fac nici un fel de concesii în defavoarea culturii“, mărturisea regizorul.
 
Cei doi s-au cunoscut pe scena Operei Naționale din București, în 1987, la montarea spectacolului „Poveștirile lui Hoffmann”, deşi Cristian o remarcase mai înainte, la Conservator, la audițiile studenților profesoarei Georgeta Stoleriu.
Felicia s-a căsătorit în 1991 cu Cristian Mihăilescu, actualmente director general al Operei din Brașov, dar și regizor de operă (prin punere în scenă), de altfel foarte cunoscut în Franța, datorită participării sale în componența juriului la Concours International de Chant de Marmande.
Au fost numiți în 2009 cel mai frumos cuplu al anului, în România!
Se iubesc de peste 30 de ani şi consideră, cu mâna pe inimă, că sunt suflete-pereche.
Felicia vorbește, ori de câte ori are ocazia, la superlativ despre povestea lor de dragoste: „Îmi place să spun că eu şi soţul meu suntem două jumătăţi care s-au întâlnit şi se completează perfect în viaţă. Din miliardele de posibilităţi Dumnezeu a ales ca noi doi să fim pe veci împreună. Important în viaţă este că am ştiut când să dăm o altă şansă şi am ştiut să ne bucurăm când partenerul a avut succes. Am ştiut cum să ne înjumătăţim încercările care au apărut cu timpul în viaţă să putem trece mai uşor prin ele. De când ne-am întâlnit ne spunem în fiecare dimineaţă «Bună dimineaţa, soare!» şi ziua noastră ajunge să fie mult mai frumoasă”.
 
Citește și:

Peste 1.000 de oameni de cultură îi solicită președintelui Klaus Iohannis să deschidă teatrele
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#GhidDobrogean1924: Asociațiile sportive din Constanța interbelică

#GhidDobrogean1924: Asociațiile sportive din Constanța interbelică

1588
#citeșteDobrogea: Intensa activitate economică a urbei Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Intensa activitate economică a urbei Medgidia în perioada interbelică

1683
#GhidDobrogean1924: „Ziare, reviste, publicațiuni“ din Constanța interbelică

#GhidDobrogean1924: „Ziare, reviste, publicațiuni“ din Constanța interbelică

2498
#citeșteDobrogea: Întreprinderi industriale în Dobrogea interbelică

#citeșteDobrogea: Întreprinderi industriale în Dobrogea interbelică

2200
#GhidDobrogean1924: Portul Constanța (III)

#GhidDobrogean1924: Portul Constanța (III)

2045
#GhidDobrogean1924: Portul Constanța (II)

#GhidDobrogean1924: Portul Constanța (II)

1865
#citeșteDobrogea: Fabrici de textile și de pielărie în Dobrogea, în prima jumătate a veacului trecut

#citeșteDobrogea: Fabrici de textile și de pielărie în Dobrogea, în prima jumătate a veacului trecut

2123
#GhidDobrogean1924: Portul Constanța (I)

#GhidDobrogean1924: Portul Constanța (I)

2039
#GhidDobrogean1924: „Constanța va deveni pentru Orient ceea ce Anversul este pentru Occident“

#GhidDobrogean1924: „Constanța va deveni pentru Orient ceea ce Anversul este pentru Occident“

2747
#GhidDobrogean1924:„Călăuză Balneară“ - Plajele Duduia, Tataia și Mamaia

#GhidDobrogean1924:„Călăuză Balneară“ - Plajele Duduia, Tataia și Mamaia

2000
#citeșteDobrogea: Gheorghe I. Brătianu, un liberal al Dobrogei

#citeșteDobrogea: Gheorghe I. Brătianu, un liberal al Dobrogei

1807
#citeșteDobrogea: Zone de agrement în Dobrogea interbelică (II)

#citeșteDobrogea: Zone de agrement în Dobrogea interbelică (II)

2221
#GhidDobrogean1924: „Împrejurimile Constanței“ - Insula Ovidiu și Pantelimonul

#GhidDobrogean1924: „Împrejurimile Constanței“ - Insula Ovidiu și Pantelimonul

2620
#citeșteDobrogea: Zone de agrement în Dobrogea interbelică (I)

#citeșteDobrogea: Zone de agrement în Dobrogea interbelică (I)

3056
#GhidDobrogean1924: „Împrejurimile  Constanței“ - Cernavodă și Mangalia

#GhidDobrogean1924: „Împrejurimile Constanței“ - Cernavodă și Mangalia

2493
#GhidDobrogean1924: „Împrejurimile Constanței“ - Adamclisiul și Canara

#GhidDobrogean1924: „Împrejurimile Constanței“ - Adamclisiul și Canara

3559
#citeșteDobrogea: Forța de muncă în Dobrogea interbelică

#citeșteDobrogea: Forța de muncă în Dobrogea interbelică

2042
#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Cazinoul, Sala de arme, Monumentul Eroilor

#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Cazinoul, Sala de arme, Monumentul Eroilor

2690
#citeșteDobrogea: Instituții bancare în Dobrogea în prima jumătate a secolului XX

#citeșteDobrogea: Instituții bancare în Dobrogea în prima jumătate a secolului XX

2224
#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult (II)

#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult (II)

2420