#DobrogeaDigitală: Lucian Iancu, la 80 de ani - „jovial, petrecăreț, plin de duh”


Astăzi, actorul și regizorul Lucian Iancu a devenit octogenar. Rămâne încă artistul „atins de geniul histrionic”, pe care oamenii îl recunosc pretutindeni și îl apreciază. Născut pe 3 februarie 1940, a absolvit cursurile Liceului „Mircea cel Bătrân“ din Constanța și apoi Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" (promoția 1964), debutând pe scena teatrului "Mihai Eminescu" din Botoșani.
 

 
A jucat apoi la Teatrul din Piatra Neamț, după care a devenit membru al trupei de actori în Teatrul dramatic din Constanța, ale cărui destine le-a condus ca director, în anii 80.
În 1985 este condamnat la 20 de ani închisoare, după ce eșuează în încercarea de a pleca ilegal din țară, la bordul unui vapor. Cei 5 ani petrecuți în pușcăriile comuniste de la Poarta Albă și Aiud, în ciuda mizeriilor trăite, i-au îmbogățit experiența și i-au schimbat perspectiva asupra vieții.
 
Cu roluri în peste 20 de filme de televiziune, a fost distins cu premii de interpretare la numeroase festivaluri naționale. Este, de asemenea, un regizor talentat, cu viziune interesantă, creând spectacole cu mult succes la critică și la publicul iubitor de teatru.
 
În cadrul evenimentului Incredibila memorie a teatrului constănțean”, organizat de cotidianul ZIUA de Constanța, a fost omagiat și îndrăgitul actor Lucian Iancu, căruia i s-au oferit Medalia „Jean Ionescu“, placheta #RespectTeatru din partea Consiliului Județean și scrisoarea de mulțumire din partea Primăriei Municipiului Constanța.

Iată cum îl prezintă pe Lucică (așa cum îi spun prietenii), în volumul Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii“ , autoarele Georgeta Mărtoiu și Anaid Tavitian:
 

„Peregrin prin teatrele din Botoșani (unde l-a însuflețit pe Cyrano), Piatra Neamț (unde a jucat în celebrele spectacole ale lui Andrei Șerban «Noaptea încurcăturilor» și «Omul cel bun din Sâciuan») și București, Teatrul Mic, secretar literar al Agenției Artistice a Litoralului, director al teatrului constănțean în două rânduri ('84-'85; '94-'98), decan al Facultății de teatru a Universității «Ovidius», prezență permanentă pe genericul filmelor românești, timp de trei decenii, artizan și negustor de mănuși din piele de pisică, autor al deturnării unui vapor pentru a evada din țarcul congreționar în care trăiam, deținut politic cu glorie și cu haz, Lucică nu s-a dezmințit niciodată: a fost și a rămas un actor atins de geniul histrionic.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

Un actor atât de pasionat și cucerit de minunăția profesiei sale, încât trăiește fiecare împrejurare a vieții lui ca pe o întâmplare de teatru; aceasta însemnând de fapt, că tot ceea ce realizează pe scenă are profunzimea și forța întâmplărilor din viață. Nu vreau să sugerez că în noianul de trăiri aevea și scenice actorul și-ar fi pierdut sinea; vreau să spun doar că sinea lui este încă o față, complexă și adevărată a personalității sale proteice. Aduc în sprijinul acestei afirmații (pe care o doresc un omagiu!), răspunsul dat de actor într-un interviu de televiziune la întrebarea: «Cum privește acum tentativa spectaculoasă de evadare?», «Ca și când n-ar fi vorba despre mine, ca și când toate s-ar fi întâmplat altcuiva» a zis actorul, aflat atunci în rolul de intervievat pe care-l trăia cu tristețe reținută.
 
Un munte de om, spătos și împăroșat în care n-ai crede că pot viețui laolaltă- bine! - atâția îngeri și atâția demoni. Tobă de lecturi și informații de pe alte canale, poate da oricând ora exactă a teatrului, gustul său fiind o sinteză cum nu se poate mai firească și fericită între ceea ce reprezintă ultimul răcnet al modernității teatrale și acel «ceva» esențial care vine din străvechimea teatrului și care - egal cu sine însuși - va trăi mereu. Un actor cerebral de mare sensibilitate însă, respirând histrionismul prin toți porii ființei sale, pe scenă și în viață, jovial, petrecăreț, plin de duh ... și care cred că nu a epuizat tot ceea ce inteligența și talentul său, îngemănate, pot realiza“.

 
Sursa foto: Facebook/Lucian Iancu
 
Citește și:
 

#citeșteDobrogea Cronică teatrală de acum patru decenii, la spectacolul „Lupii de mare“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța


#RespectTeatru Au construit din iubire, iar ZIUA de Constanța le-a oferit... nemurire. Digitalizarea celor șapte cărți despre comunitatea teatrală constănțeană a provocat un proiect unic în România (galerie foto)
 
 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Anumite aspecte privind populația orașului Medgidia și a centrului Dobrogei

#citeșteDobrogea: Anumite aspecte privind populația orașului Medgidia și a centrului Dobrogei

2085
#citeșteDobrogea: Rapoarte adresate Ministerului Cultelor și Artelor cu privire la situația școlară a elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în anii 1923 și 1924

#citeșteDobrogea: Rapoarte adresate Ministerului Cultelor și Artelor cu privire la situația școlară a elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în anii 1923 și 1924

3624
#citeșteDobrogea: Ziua independenței de stat a României

#citeșteDobrogea: Ziua independenței de stat a României

4484
#citeșteDobrogea: Aprovizionarea vapoarelor străine ce acostau în portul Constanța în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Aprovizionarea vapoarelor străine ce acostau în portul Constanța în perioada interbelică

4657
#DunăreaCălăuzăTuristică: Defileul Dunării - „Frumuseţea pitorescului său este de o grandoare apăsătoare“ (I)

#DunăreaCălăuzăTuristică: Defileul Dunării - „Frumuseţea pitorescului său este de o grandoare apăsătoare“ (I)

3626
#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea românească - Generalități (II)“

#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea românească - Generalități (II)“

2661
#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea românească - Generalități“

#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea românească - Generalități“

1545
#citeșteDobrogea: Iluminatul public în municipiul Constanța în anul 1947

#citeșteDobrogea: Iluminatul public în municipiul Constanța în anul 1947

1953
#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea de la izvor până la frontiera României“

#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea de la izvor până la frontiera României“

1784
#GhidDobrogean1924: Techirghiolul, locul cu „cel mai superior nămol din lume“

#GhidDobrogean1924: Techirghiolul, locul cu „cel mai superior nămol din lume“

1930
#citeșteDobrogea: Vizita muftiilor din Dobrogea în Republica Turcia în anul 1923

#citeșteDobrogea: Vizita muftiilor din Dobrogea în Republica Turcia în anul 1923

2153
#GhidDobrogean1924: Retrospectiva sezonului la stațiunea balneară Tekirghiol-Sat în perioada interbelică

#GhidDobrogean1924: Retrospectiva sezonului la stațiunea balneară Tekirghiol-Sat în perioada interbelică

2609
​#GhidDobrogean1924: „Satul Tekirghiol - scurtă monografie“

​#GhidDobrogean1924: „Satul Tekirghiol - scurtă monografie“

2900
#citeșteDobrogea:Examenele elevilor Seminarului musulman din Medgidia în anul 1937

#citeșteDobrogea:Examenele elevilor Seminarului musulman din Medgidia în anul 1937

2690
#GhidDobrogean1924: „Lacurile sărate de pe malul Mării Negre“

#GhidDobrogean1924: „Lacurile sărate de pe malul Mării Negre“

2623
#citeșteDobrogea: Istrate Micescu  și legătura sa cu Dobrogea

#citeșteDobrogea: Istrate Micescu și legătura sa cu Dobrogea

2530
#GhidDobrogean1924: „Tekirghiolul - Staţiune balneară şi climaterică“

#GhidDobrogean1924: „Tekirghiolul - Staţiune balneară şi climaterică“

3291
#GhidDobrogean1924: „Teatre și Grădini“ din Constanța interbelică

#GhidDobrogean1924: „Teatre și Grădini“ din Constanța interbelică

2133
#citeșteDobrogea: Căile ferate în Dobrogea

#citeșteDobrogea: Căile ferate în Dobrogea

2126
#citeșteDobrogea: Disciplinele studiate în cadrul Seminarului musulman din Medgidia în perioada 1932-1933

#citeșteDobrogea: Disciplinele studiate în cadrul Seminarului musulman din Medgidia în perioada 1932-1933

2590