#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Babadagul e socotit ca cea mai frumoasă localitate din Dobrogea“

În ziarul "Ecoul Tulcei", I, nr. 51, din 20 septembrie 1909, regăsit în volumul istoricului Stoica Lascu, „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, putem citi o scurtă prezentare istorică și culturală a Babadagului, a vieții „populațiunii locale”, a specificului oriental.
 
 
 
Fumusețea și bogăția orașului este socotită insuficient exploatată, cu atât mai mult cu cât localitatea a fost recunoscută oficial ca staţiune climaterică şi balneară. 
 

„Situat între nişte dealuri acoperite de păduri şi pe marginea lacului cu acelaşi nume, Babadagul e socotit ca cea mai frumoasă localitate din Dobrogea. Dealurile şi pădurile ce înconjoară micul orăşel, fac din el o staţiune climaterică superioară multora cari poartă la noi acest nume, iar lacul din apropiere conţinînd mari cantităţi de iod şi sulfure, fac din Babadag şii o staţiune balneară.
 
Cu toate acestea însă bogăţia localităţei n'a fost încă exploatată pînă în prezent decît în prea mică măsură. Cei ce administrau acest judeţ şi mai ales comuna, din nepricepere desigur, n'au contribuit cu nimica la înălţarea prestigiului micului orăşel, care dacă dispune de aceste bogăţii, are dreptul şi la foloase ce ar decurge din exploatarea lor.
 
Anul acest - din impulzia cui, nu ştim - Babadagul a fost recunoascut oficial ca staţiune climaterică şi balneară, şi a fost destul ca lucrul acesta să pătrundă în publicitate pentru ca o sumă de vizitatori, chiar dintre acei cari credeau că Babadagul se află situat cel puţin la 20 Klm. de Stambul, să vie să-l viziteze şi să constate, spre marea lor surprindere, că această localitate turcească exista în țară romînească. Populaţia Babadagului care se cifrează la peste 5000 locuitori, e compusă din turci, bulgari, romîni, greci, armeni şi prea puţin ruşi.
 
Viaţa ce duc aceşti locuitori, în special turci, e în adevăr orientală. La Babadag există cafenele cu acelaşi confort ca în cea mai înfundată mahala din Constantinopol, Acolo se serveşte cafeaua, veritabilă cafea, în filigene şi şezînd turceşte pe un pat mare de scînduri acoperit cu rogojini şi împrejmuit cu o bară de lemn pe cari turci greoi îşi întind membrele şi stau la taifas. Un asemine tablou sintetizează viaţa trîndavă şi plină de lene a orientalilor.
 
Puţină mişcare comercială se resimte totuşi în Babadag. Cîteva prăvălii de manufactură bine asortate, precum şi alte cîte-va băcănii complectează dezacordul dintre viaţa modernă şi cea orientală care pare a fi imprimat caracterul ei întregei localităţi.
Cel mai bine asortat magazin din Babadag este al d-lui Haralambie L. Vasilieff, care îşi merită în adevăr numele de "magazin universal". Foarte spaţios şi curat în magazinele d-lui Vasilieff, găseşti cea mai desăvîrşită varietate de·anicole: căpestre, fmforii gaz, şampanie, scaune, căldări, tutun, bere, sacîz, săpun, frînghie, untură, sardele, opinci, ciocolată, oale, păcură, cognac, vax, chibrituri, covrigi en susan, perii de porc veritabil, oţet, caşcaval, clopote, cositor, cafea Frank, vin, etc., etc.
 
Peste drum de magazinul d-lui Vasilieff se află o drăguţă grădină tot proprietatea d-sale, în care vara cîntă o orchestră. Elita Babadagului formează clientela d-lui Vasilieff. Ca stare de curăţenie, oraşul se prezintă bine în centru. Mahalalele lasă însă foarte mult de dorit sub acest raport, aşa că revine autorităţei comunale sarcina despre aceasta.
Autoritatea comunală e bine reprezentată prin d. Anton Georgescu, primarul, un tînăr cult, energic şi cu mult dor de binele urbei pe care o administrează mai ales că e şi localnic.
Primarul se găseşte în foarte bune raporturi cu ceil'alţi capi ai autorităfilor locale şi cu locuitorii, ceia ce e destul de folositor bunului mers al intereselor comunei.
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Anul acesta Babadagul şi-a pus puţin valoarea în evidenţă, prin faptul că a avut mulţi vizitatori, cari în, alfi ani îşi petreceau vara prin străinătate, sau pe la alte staţiuni similare. Totuşi vizitatorii acestui an au avut de suferit de pe urma lipsei de confort şi instalaţii, aşa că pentru anul viitor primarul e hotărît să facă ori cîte sacrificii ar necesita, numai să poată înlocui toate lipsurile de pînă acum. În acest scop, cu excedentul bugetului în curs, cum şi cu alocatiunile anului viitor, dînsul spefă a preîntîmpina cheltuielile necesare instalaţiunilor de cari se simte nevoie.

„Corupțiunea înfloreşte la Babadag, semn că oraşul începe a se moderniza”

Viaţa la Babadag se scurge liniştită şi fără multe pretenţiuni. O mişcare intelectuală propriu zisă nu există. Membrii corpului didactic local se mărginesc a-şi face strict datoria, iar alte persoane străine de acest corp - cel mai indicat ca factor principal în asemenea mişcări - își văd liniştit de afaceri.
În schimb corupțiunea înfloreşte la Babadag, semn că oraşul începe a se moderniza. Prostituţia clandestină sporeşte ceia ce a dat de lucru tînărului părinte al urbei, care e nevoit să intervie cu un regulament asupra ei, măsură nobilă pe care e nevoit a o exercita şi în vederea instalărei unei batalion de vînători în localitate.
 
Şi fiind că veni vorba de vînători, întrebăm pe cei în drept cînd se va instala la Babadag acel Batalion? Cazarmele sînt gata, s'au cheltuit destui bani cu ele, aşa că n'ar fi de loc potrivit să stea pustii. Prin staţiunea, prin trecutul său, Babadagul are dreptul la o soartă mai bună deci cea de azi. Vechiul orăşel care pe timpuri era cel mai mare oraş din Dobrogea, suferă mai ales din cauza lipsei de mijloace practice de comunicaţiune. La o depărtare de 35 klm. de Tulcea, transporturile se fac cu mare anevoinţă cu căruţele, sistem care implică cheltuieli mari cari grevează asupra preţului obiectelor de consumaţiune. Din acest punct ele vedere la Babadag totul e mai scump ca în altă parte.
 
O cale ferată ar face fericirea acestui orăşel. Cum împrejurimile sînt bogate în păduri, vii, cariere de piatră şi chiar mine, din exploatarea cărora s'ar crea venituri cari ar reda Babadagului viaţa la care are dreptul.
Pînă atunci totul stagnează şi chiar sforţările ce se fac pentru a-i face oare-cari îmbunătăţiri par a nu da rezultatele aşteptate.
Totuşi e bine să se facă cît de mult pentru această localitate, în speranţa de a atrage atenţiunea celor în drept cari convingîndu-se odată de importanta şi rolul ei, ar mai cugeta serioşi în această direcţiune.”

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursă foto: Ilustrație din „Istoria Dobrogei”, de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu, volum aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța
 
Citeşte şi:
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Românul s-a înfipt adânc în Dobrogea - aci, e în patria lui“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Vizita familiei regale la Tulcea - „zile cari vor rămîne neşterse din inemele dobrogenilor“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Ioan N. Roman, despre drepturile cetățenești ale dobrogenilor, la începutul secolului XX

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Soluţiunea ce se impune e aceasta - Întărirea elementului românesc şi îndrumarea Dobrogei pe calea propăşirei“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Astă-zi, peştele este un aliment de lux, iar pescarul a devenit un fel de rob al comerciantului“
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Rusia din Dobrogea“ - consideraţii asupra elementului slav din provincia românească, la sfârşit de secol XIX