#DobrogeaDigitală – „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”: Primele atestări ale localității 23 August și bogăția sa în marmură


 
Istoricul și arheologul român Paul Nicorescu (n. 29 iunie 1890, Joseni, azi Dărmănești, județul Bacău - d. 24 iunie 1946, Iași) a fost director al Muzeului de Antichități al Universității din Iași după moartea lui Orest Tafrali și director al Seminarului pedagogic universitar din Iași (1933-1938).
 
A obținut licențele în Drept (1913) și Litere (1914) la Universitatea din București și a fost numit asistent onorific (1913) și apoi titular (1916) la Muzeul Național de Antichități de pe lângă Universitatea din București. A participat la săpături arheologice în Dobrogea, la Ulmetum și Histria, alături de Vasile Pârvan. A fost bursier al Școlii române din Roma între anii 1922-1924.
După susținerea tezei de doctorat în litere și filosofie la Universitatea din București, în 1925, a fost numit, în 1927, profesor titular de istorie antică, epigrafie și antichități la Facultatea de Litere din Iași.
 
Biblioteca digitală ZIUA de Constanța pune la dispoziție pasionaților de istorie și arheologie o lucrare publicată în urmă cu un secol de Paul Nicorescu - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi” dedicată surselor care documentează epigrafic așezările din jurul anticului Tomis, deținător al unor importante vestigii ale locuirii pe aceste meleaguri, din cele mai vechi timpuri., din care vă oferim un fragment.
 
„Pe cale epigrafică avem documentată între Torni şi Callatis o singură localitate: o inscripţie dela Urluchioi (astăzi Urluia, din comuna Adamclisi – n.r.) pomeneşte un vicus Amlaidina (probabil localitatea 23 August – n.r.). Când este vorba de o singură inscripţie, cum este aici la Urluchioi, se poate foarte bine ca această inscripţie să fie adusă din regiunea Laz-Mahale (Lazu) -Hassiduluk (Cumpăna), Urluchioi nefiind decât c. 1 o km. mai în spre Sud, asa că s'ar putea ca Amlaidina să fie aici.
În orice caz, din cele arătate mai sus reese că, din ştirile pe care ni le dau izvoarele şi monumentele epigrafice cunoscute până acum, nu putem spune încă nimic sigur în privinţa numelui aşezărei de aici.
Desigur că aici avem de a face cu alt mare vicus extramuranus situat pe teritoriul orașului Tomi, care ca oras înfloritor şi metropolă a Scythiei Minor se vede că a avut împrejur mai mulţi vici de aceştia. Aşa spre N. în regiunea Anadolchioi este cunoscutul vicus turris Muca .... şi vicus Sc .. ia; spre Apus în regiunea valurilor sunt, de asemenea, urme de aşezări, iar spre S. este tocmai aceasta de care vorbim.
Marea cantitate de marmoră, care se vede aici, datorită apropierei de Tomi, este încă un exemplu viu pentru bogăţia în marmoră a orașelor si chiar vici-lor de pe coasta Pontului Euxin, bogăţie care se explică prin faptul că transportul acestui material din Grecia şi insule costa foarte eftin. Anume, vasele care transportau grâne şi peşte sărat - articolele aproape exclusive de export din aceste părţi - la întoarcere nu aduceau din Grecia decât prea puţine mărfuri, iar restul încărcăturei - în mod necesar, aproape ca lest - marmoră.
Numeroasele blocuri de piatră de placaj ne arată că localitatea a fost întărită în epoca byzantină si transformată în castel. Poate că numele ei se va fi cuprizând printre multele oppida, arătate de Procopius ca fiind reconstruite pe vremea lui Justinian şi cari în mare parte nu sunt încă identificate”. (...)
 

DESCARCĂ VOLUMUL INTEGRAL ÎN FORMAT PDF


 
„Că agricultura a fost ocupația de căpetenie a locuitorilor din interiorul Scythiei minor, aceasta ne-o arată mai cu seamă ceretările complete asupra vicus- ului Ulmetum, care pun într'o lumină clară viața pașnică rurală din aceste părţi, prin sec. Il şi al Ill. Grecii din oraşele dela mare se
ocupau mai ales cu pescărla și comerţul, precum se vededin inscripţiile găsite la Histria, conţinând mai multe constituțiuni date Histrianilor de guvernatorii Moesiei inferioare în a Il-a jumătate a sec. I p. Chr. n. Cf. V. Pârvan, comunicarea la Acad . Rom. din 12 Febr. 1916”.
 
#citește mai departe în volumul „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Cititorul, parte din poveste

Cititorul, parte din poveste

356
#citeșteDobrogea: Reputatul istoric Grigore Tocilescu, la 170 de ani de la naștere. Odiseea descoperirii vestigiilor de la Adamclisi

#citeșteDobrogea: Reputatul istoric Grigore Tocilescu, la 170 de ani de la naștere. Odiseea descoperirii vestigiilor de la Adamclisi

336
#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (II) - De la Roma, spre Tomis. Traseul (De pe Via Appia, pe țărmul Pontului Euxin)

#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (II) - De la Roma, spre Tomis. Traseul (De pe Via Appia, pe țărmul Pontului Euxin)

308
#citeșteDobrogea: Mihai Irimia, „om al Dobrogei și Constanței, cu toată ființa lui”

#citeșteDobrogea: Mihai Irimia, „om al Dobrogei și Constanței, cu toată ființa lui”

2406
#DobrogeaDigitală: 1943. Sfințirea bisericii din Măgura, județul Constanța

#DobrogeaDigitală: 1943. Sfințirea bisericii din Măgura, județul Constanța

2369
Romanul lui Cristian Cealera – o magică mașină a timpului

Romanul lui Cristian Cealera – o magică mașină a timpului

3766
#DobrogeaDigitală: Scarlat Vârnav „a făcut pentru şcoala şi biserica din judeţ cât n\'au făcut toţi ceilalţi prefecţi la un loc”

#DobrogeaDigitală: Scarlat Vârnav „a făcut pentru şcoala şi biserica din judeţ cât n'au făcut toţi ceilalţi prefecţi la un loc”

2388
La doar 56 de ani, istoricul Nicolae Gostar s-a stins din viață în prima zi a sesiunii științifice PONTICA

La doar 56 de ani, istoricul Nicolae Gostar s-a stins din viață în prima zi a sesiunii științifice PONTICA

1222
#citeșteDobrogea: Ion Coja, despre statisticile devastatoare privind emigrația în România

#citeșteDobrogea: Ion Coja, despre statisticile devastatoare privind emigrația în România

2023
#DobrogeaDigitală: Despre seriozitate și tipologie românească, în viziunea nemuritorului Caragiale

#DobrogeaDigitală: Despre seriozitate și tipologie românească, în viziunea nemuritorului Caragiale

1442
#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (I) - De la Roma, spre Tomis. Vestea relegării

#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (I) - De la Roma, spre Tomis. Vestea relegării

1198
#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, legenda vie a baletului românesc

#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, legenda vie a baletului românesc

2183
#citeșteDobrogea: Excavații la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1951-1953

#citeșteDobrogea: Excavații la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1951-1953

1781
#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian, la aniversare

1555
#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

2228
#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

1740
#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

1513
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

1328
#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

741
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1911