#DobrogeaDigitală: Monumentul Victoriei de la Adamclisi – Trofeul lui Traian din Dobrogea


 
  • Adamclisi este locul care stă mărturie al luptelor de cucerire a Daciei. Aflat în inima ținutului Dobrogei, obiectivul turistic se remarcă atât pe plan regional-local, cât și național și internațional.



„Dobrogea culturală între Constanța și Balcic“
este o „hartă modernă“ a istoriei de pe malul Mării Negre. La construcţia acestui volum au participat: Delia Bălăican, Wendy Laura Cînţa, Ştefania Dinu, Sebastian Ionescu, Oana Marinache, Alexandru Mexi, Diana Slav, Silvia Vrânceanu Nichita și Raluca Zaharia - specialiști din domenii diverse precum istorie, istoria artei, arhitectură, urbanism, peisagistică, jurnalism ș.a. Autorii aduc în fața publicului larg punctele turistice recunoscute atât din Constanța, cât și din Balcic, evenimente mai puțin cunoscute, monumente istorice uitate, dar și detalii despre traiul anilor 1800.



Volumul este structurat în trei părți. Între cele două mari capitole, Constanța și Balcic, regăsim descrierea unora dintre cele mai importante obiective culturale aflate în inima ținutului Dobrogei și a Cadrilaterului. Unul dintre acestea este chiar „Trofeul lui Traian“ de la Adamclisi.

Monumentul Victoriei de la Adamclisi a „ascuns“ sub rămășițe poveștile despre istoria locului mai bine de 1500 de ani. Pietrele de monument au fost folosite pentru temeliile caselor, au împodobit  fântânile, ba chiar au ajuns și în Istanbul.

Trofeul lui Traian din Dobrogea a renăscut din propria pulbere. Cunoscut și sub denumirea de „Tropaeum Traiani“ a fost ridicat în urma bătăliei dintre romani și daci între anii 101-102, pentru cucerirea Daciei. Atunci, peste 3.800 de soldați romani au căzut pe frontul de luptă. Crâncena bătălie a fost câștigată cu greu, iar Dacia a devenit provincie romană câțiva ani mai târziu.

Monumentul descrie povestea luptei, dar și numele soldaților căzuți. Se presupune că echipa care a sculptat în piatră întreaga filă de istorie a fost coordonată de Apolodor din Damasc, care era de altfel și marele inginer al antichității preferat al Împăratului Traian.

Când turcii au venit pe meleagurile Dobrogei și au descoperit acele rămășițe, neștiind de unde provin, le-au numit „Adam Kilisse“ care înseamnă „Biserica Omului“.

Grigore Tocilescu, marele arheolog român, face primele cercetări în zonă, iar în 1882 descoperă adevărul despre monument. Astfel, în 1977, pe locul primei zidării avea să se ridice noua construcție. Doar baza și câteva elemente se mai păstraseră în timp. Bucățile aflate în curțile oamenilor au fost recuperate și se află la muzeul local.

„Metopele sculpate în calcar marmatic de la Deleni, frizele, pilaștrii, crenelurile și blocurile de parapet, alături de statuia colosală a trofeului, ce înfățișează un trunchi de copac îmbrăcat în armură de general, simbolul stăpânirii romane asupra zonei, pot fi admirate acum în muzeul din Adamclisi. Monumentul refăcut și muzeul au fost inaugurate în 1977, în cadrul festivităților prilejuite de aniversarea unui secol de la cucerirea independenței Principatelor Române.“, se arată în cartea „Dobrogea culturală între Constanța și Balcic“.


Construcția este situată la 60 de kilometri de Constanța, în regiunea podișului Negru Vodă, lângă comuna Adamclisi. Turiștii care vor să viziteze locul în care s-a scris „certificatul de naștere al poporului român“ o pot face fără a plăti bilet, însă trebuie să țină cont că nu există spații amenajate pentru vizitatori precum cafenele sau restaurante.

Poți citi continuarea cărții „Dobrogea culturală între Constanța și Balcic. Istorie, patrimoniu, peisaj“ aici.

Sursa foto: „Dobrogea culturală între Constanța și Balcic. Istorie, patrimoniu, peisaj”

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „În Dobrogea, fiecare cărare îți spune o poveste...“
 
#DobrogeaDigitală: Personalități importante care au locuit în Constanța - Regina Maria, Regele Mihai I, familia Știrbey

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: „Lăcaşul acesta să îndemne generaţiile viitoare pe drumul senin, crescător şi înfloritor de suflete al culturei româneşti”

#DobrogeaDigitală: „Lăcaşul acesta să îndemne generaţiile viitoare pe drumul senin, crescător şi înfloritor de suflete al culturei româneşti”

181
#DobrogeaDigitală: „La selecţiunea funcţionarilor, în administraţie, nu cântăreşte decât bagajul politic al individului şi al neamurilor sale”

#DobrogeaDigitală: „La selecţiunea funcţionarilor, în administraţie, nu cântăreşte decât bagajul politic al individului şi al neamurilor sale”

191
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Priorițățile marinei comerciale a României între anii 1948 și 1958

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Priorițățile marinei comerciale a României între anii 1948 și 1958

139
#DobrogeaAcademică: Pandemia și economia. Ce va fi după?

#DobrogeaAcademică: Pandemia și economia. Ce va fi după?

982
#DobrogeaDigitală: Să ne amintim de Scarlat Vârnav, la 170 de ani de la naștere

#DobrogeaDigitală: Să ne amintim de Scarlat Vârnav, la 170 de ani de la naștere

983
#citeșteDobrogea: Panairul - târgul renumit al Dobrogei (II)

#citeșteDobrogea: Panairul - târgul renumit al Dobrogei (II)

1094
#citeșteDobrogea: Calea ferată Constanța-Cernavodă, primul drum feroviar din Dobrogea

#citeșteDobrogea: Calea ferată Constanța-Cernavodă, primul drum feroviar din Dobrogea

1056
 #citeșteDobrogea: Prof.univ.dr.Tasin Gemil, la aniversare

#citeșteDobrogea: Prof.univ.dr.Tasin Gemil, la aniversare

1216
#DobrogeaDigitală: Polemici asupra situației veteranilor din Dobrogea

#DobrogeaDigitală: Polemici asupra situației veteranilor din Dobrogea

1078
#DobrogeaDigitală: Teodor Pleșu. „O pildă vie de abnegație și patriotism în Dobrogea”

#DobrogeaDigitală: Teodor Pleșu. „O pildă vie de abnegație și patriotism în Dobrogea”

1124
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Evoluția structural-doctrinară a marinei militare între anii 1948 și 1958

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Evoluția structural-doctrinară a marinei militare între anii 1948 și 1958

788
Vluisiti zboarî armâneșțî. Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Învățământul pentru românii balcanici și apostoli ai «farei armâneșțî» de altădată...

Vluisiti zboarî armâneșțî. Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Învățământul pentru românii balcanici și apostoli ai «farei armâneșțî» de altădată...

1524
#DobrogeaDigitală: 175 de ani de la nașterea lui Constantin Pariano, „patriarhul agriculturii dobrogene”

#DobrogeaDigitală: 175 de ani de la nașterea lui Constantin Pariano, „patriarhul agriculturii dobrogene”

1200
#DobrogeaDigitală: Crucişătorul «Elisabeta» în campania Primului Război Balcanic

#DobrogeaDigitală: Crucişătorul «Elisabeta» în campania Primului Război Balcanic

1262
#DobrogeaDigitală: Arşavir Acterian și generaţia de aur a marilor intelectuali interbelici

#DobrogeaDigitală: Arşavir Acterian și generaţia de aur a marilor intelectuali interbelici

1677
Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Probleme ale Învățământului și „apostolilor Neamului” de altădată...

Cu prilejul începutului Noului An Școlar: Probleme ale Învățământului și „apostolilor Neamului” de altădată...

1897
#citeșteDobrogea: Grigore Tocilescu, inițiatorul săpăturilor arheologice de la Adamclisi și întemeietorul epigrafiei românești

#citeșteDobrogea: Grigore Tocilescu, inițiatorul săpăturilor arheologice de la Adamclisi și întemeietorul epigrafiei românești

2229
#DobrogeaDigitală: Omagiu pentru Cornel Stavru, unul dintre cei mai mari tenori dramatici dobrogeni

#DobrogeaDigitală: Omagiu pentru Cornel Stavru, unul dintre cei mai mari tenori dramatici dobrogeni

1151
#citesteDobrogea: Centenar Spiru Chintilă, pictorul îndrăgostit de Dobrogea

#citesteDobrogea: Centenar Spiru Chintilă, pictorul îndrăgostit de Dobrogea

1179
 #DobrogeaDigitală: George Bacovia – 140 de ani de la naștere

#DobrogeaDigitală: George Bacovia – 140 de ani de la naștere

1896