#DobrogeaDigitală: Omagiu pentru Scarlat Vârnav, unul dintre ctitorii Constanței moderne

 

• Scarlat Vârnav a fost un inginer și om politic român, specializat în administrație publică. Astăzi se împlinesc 102 ani de la trecerea sa în neființă.

Scarlat Vârnav s-a născut pe 22 septembrie 1851, la Iași. A fost fiul lui Constantin Vârnav, fost protomedic al Moldovei între anii 1849-1855, organizator al sistemului sanitar în Moldova și deputat în Parlamentul României. A urmat Liceul Louis-le-Grand din Paris și Ecole Centrale Arts et Métiers din Paris, unde a obținut diploma de inginer în 1876. A înființat, alături de Ion Ghica și C.A. Rosetti „Societatea studenţilor români“.

S-a întors în România în anul 1876, fiind numit inginer al liniei Iași-Ungheni și însărcinat cu mișcările importante ale trupelor rusești din campania 1877-1878. Ulterior, se ocupă de construcția căii ferate București-Cernavodă, devenind director al „Societății de construcțiuni”, apoi director al Școlii naționale de Poduri și Șosele din București care, în mandatul lui Scarlat Vârnav, se aliniază cu marile școli tehnice din străinătate.

În 1891, își părăsește cariera de inginer și intră în politică, ca deputat al județului Putna, făcând parte din grupul constituționalilor. La începutul secolului XX, a fost numit la conducerea Prefecturii Constanța. A avut mandate între anii 1902 – 1904 și 1907 – 1909, interval în care s-a ocupat de construirea a 117 școli, două spitale, 42 de biserici și câteva zeci de primării în Județul Constanța. Datorită acestor acțiuni profesionale poartă denumirea de ctitor a Constanței moderne.  

Tot în acea perioadă, s-au inaugurat Palatul administrativ, Palatul Regal și Palatul de Justiție, a fost construit primul bulevard din orașul de la malul mării (bulevardul „Elisabeta”), precum și Cazinoul din Constanța. Pentru activitatea sa remarcabilă, mai cu seamă în fruntea Prefecturii Constanța, a fost distins cu ordine românești, austriece și turcești.

S-a stins din viață pe 23 octombrie 1919, în urbea de la malul mării. Numele său a fost atribuit, spre nemurire, unor străzi din Constanța, Medgidia și București.

În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“, jurnalistul Constantin Sarry, director al ziarului „Dobrogea Jună“ i-a congturat un portret celui pe care îl admira pentru că: „a făcut pentru şcoala şi biserica din judeţul Constanţa cât n-au făcut toţi ceilalţi prefecţi la un loc“, într-un articol apărut în nr.45 din 1915:

„Şi ce puteam fi alta de cât Vârnăvist? ... Este ori nu d. Vârnav, prefectul care a făcut pentru şcoala şi biserica din judeţul Constanţa - aceste două pârghii ale Neamului - cât n'au făcut toţi ceilalţi prefecţi la un loc?

Deşteptat-a el, prin purtarea lui corectă, prin vorba lui blândă, prin ţinuta lui aristrocratică, acea încredere în sine, acea dragoste de ţară, acea demnitate omenească - sentimente ţinute până la dânsul sub oboroc, la membrii diferitelor naţionalităţi din partea locului?

Cine a cinstit Dobrogea, punând pe unul din fiii ei merituoşi în capul oraşului de reşedinţă, dacă nu d. Vârnav, când a numit primar la Constanţa pe d. George Benderly, pentru ca să-şi aprindă, precum foarte bine se ştie, pae pe cap?

Care e prefectul dobrogean care să nu fi venit cu droaia de hămesiţi după dânsul - «marfă avariată» a politicianismului român - care, după plecarea titularului să rămână satara-belele pe capul nenorocitelor noastre budgete?  S'ar putea arăta un asemenea parazit, împlântat de d. Vârnav la Constanţa?

Şi cine altul a iubit şi a sprijinit ca dânsul, pe slujbaşii cinstiţi de carieră, găsiţi în servicii ? S'o mărturisească aceştia!

Cine altul s'a văzut în fiecare dis-dimineaţă colindând pe jos cartierele mărginaşe ale oraşului, sau vizitând neîntrerupt satele?

Cine din toţi aceia, cari făcuseră spume la gură pentru «constituţionalizarea» Dobrogei, a sărit cu toată inima şi cu autoritatea cerută, spre a cere repararea nedreptăţii ce se făcuse la mii de Dobrogeni, lăsaţi străini în ţara lor, - dacă nu tot acest om superior, pe seama căruia se insinuase atâta, tocmai pe chestiunea aceasta?

Cine altul din prefecţi a îndrăznit să ia de gât pe şefii de ocoale, cari, tovarăşi de afaceri cu membrii coteriei respective din Ministerul de Domenii, n'au încetat de a considera pe proprietarii rurali din Dobrogea, ca pe nişte oi bune numai de muls?

Şi de la cine altul am putut căpăta cu toţii, când am cerut, o povaţă părintească, o îndrumare sănătoasă şi o vorbă cinstită, care, pornită din inimă, să meargă la inimă, - dacă nu dela acest bătrân sfătos şi luminos?

Acestea toate sunt fapte notorii pe care n'ar fi îndrăznit să le conteste nicicând, nimeni, şi care sunt azi recunoscute până şi de adversarii cei mai hotărâţi ai d-lui Vârnav. Asemenea apucături, asemenea calităţi sufleteşti, o atare putere de muncă, o inteligenţă atât de sclipitoare, o cultură aşa de vastă, nu puteau să nu mă lege de această personalitate, care a coborât până la noi, ca să ne înalţe până la dânsa!

Dar, mai mult de cât toate cele arătate mai sus, ceeace m'a făcut să-mi închin întreg sufletul acestui bărbat eminent, a fost puzderia de murdării care s'a asvârlit pe omul acesta, de către toţi incapabilii, necinstiţii şi farsorii, cărora o activitate ca a fostului prefect de Constanţa le stricase somnul, afacerile şi combinaţiile - puzderie de vorbe rele şi grele, pe care omul acesta le-a suportat cu o resemnare de Christ şi nu ne-a lăsat nici pe noi măcar, ca să le spulberăm.

«Nu e patimă omenească mai mare de cât invidia.» îmi spunea totdeauna dânsul. «Nu întărâta deci pe ticăloşi ! ... »
Iaca, da, pentru ce am rămas şi sunt Vârnăvist.”
 
   
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Audiență la ministru, urmată de „un supeu la Capșa“
 
#citeșteDobrogea: Ctitorul Cazinoului, prefectul Scarlat Vârnav, 168 de ani de la naștere