#DobrogeaDigitală - „Pagini din istoria culturii românești în Dobrogea înainte de 1877”, de I. N. Roman: „Satele dobrogene - o Dacie în miniatură”


Ioan N. Roman, prestigios gazetar, jurist şi primar al Constanței, în primele decenii ale secolului trecut, este autorul unei interesante lucrări, intitulate Pagini din istoria culturii româneşti în Dobrogea înainte de 1877”.

Este vorba de o colecție de documente ce vizează date și statistici despre provincia transdunăreană, din care am extras mai jos un material scris în 1855, de către Ion Ionescu de la Brad. Textul despre românii din Dobrogea, citat cu admirație de către Ioan N.Roman, este un elogiu adus celui mai vechi pământ românesc și limbii române („vorbită de toate neamurile împreună locuitoare în Dobrogea”), în cuvinte pline de atașament și un legitim sentiment de mândrie:
 
 

„Nu este ţară pe lume­ care, într'aşa îngustă întindere de pământ, să cuprindă mai multe monumente artistice, ca Dobrogea…
Din distanţă în distanţă, foarte aproape una de alta, pe movile şi pe dealuri, se văd ruinele cetăţuilor romane, atât pe țărmurile Mării, eât şt pe malul Dunărei. Asemenea, în mijlocul țării, se văd, din zare în zare, deosebi de ruinele de cetăți, atât de multe movile naturale și artificiale, încât, de le-am privi ca morminte de oști - din care multe și sunt – am putea zice că Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinile măririi strămoșilor lui.

Pentru un arheolog român, Dobrogea antică este o mină nouă și înavuțită. Cetățuile romane, dărâmate de toate gintele ce au călcat pe pământul Dobrogei, sunt semne invederate de temeiurile ce aveau Romanii de a vedea năvălind pe acolo asupra lor, ca prin o poartă firească, toate neamurile barbare din Europa și Asia. Căile de la mare la Dunăre sunt făcute de Romani, strămoșii Românilor…

 

  DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF

 

Românii acolea românizează pe toate popoarele împreună locuitoare cu dânșii. Toate neamurile celelalte vorbesc limba Românului. Cu Turcii și cu Tătarii eu m’am înțeles în vorbă românește. În biserică, și chiar pe unde sunt Bulgari, popii tot în românește cântă și cetesc. Acum de la sate românizarea a străbătut și prin târguri. Așa, în cetatea Silistra, Românii, cari sunt mai puțini la număr, au făcut și pe Bulgar și pe Grec a asculta în românește rugăciunea zisă de popă grec. Iar școala orașului, zidită și ținută cu cheltuiala altor neamuri, dascălul, carele este Bulgar, învață pe tineri în limba română, ca una ce este înțeleasă de toți.”

 
#citeşte mai departe în „Pagini din istoria culturii românești în Dobrogea înainte de 1877”
# I. N. Roman
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța

 

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu: „E un roman întreg în această moarte clandestină”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Ioan N. Roman, despre drepturile cetățenești ale dobrogenilor, la începutul secolului XX


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Farmacii și farmaciști în Dobrogea (1860 - 1930) (I) - Începuturile

#citeșteDobrogea: Farmacii și farmaciști în Dobrogea (1860 - 1930) (I) - Începuturile

1654
#DobrogeaDigitală: „Ce însemnează marea pentru mine”

#DobrogeaDigitală: „Ce însemnează marea pentru mine”

1666
#DobrogeaDigitală: Vizita episcopului Gherontie Nicolau la Turtucaia

#DobrogeaDigitală: Vizita episcopului Gherontie Nicolau la Turtucaia

1574
La galeria „Epicentru” din Constanța, vin astăzi „zei și demoni”

La galeria „Epicentru” din Constanța, vin astăzi „zei și demoni”

866
#citeșteDobrogea: Ritualuri funerare în lumea greco-romană a Scythiei Minor (II) - Termeni și obiceiuri actuale

#citeșteDobrogea: Ritualuri funerare în lumea greco-romană a Scythiei Minor (II) - Termeni și obiceiuri actuale

689
#citeșteDobrogea: Nicholas Georgescu-Roegen – savantul constănțean, părinte al teoriei bioeconomice

#citeșteDobrogea: Nicholas Georgescu-Roegen – savantul constănțean, părinte al teoriei bioeconomice

1557
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”: Piața cea Mare, personaj central al romanului

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”: Piața cea Mare, personaj central al romanului

2127
#DobrogeaDigitală: Alianţele matrimoniale ale Casei Regale a României i-au atras Reginei Maria titulatura de „Soacra Balcanilor“

#DobrogeaDigitală: Alianţele matrimoniale ale Casei Regale a României i-au atras Reginei Maria titulatura de „Soacra Balcanilor“

2138
#DobrogeaDigitală: Un primar controversat. „Sunt cinstit şi n-am linguşit pe cei puternici”

#DobrogeaDigitală: Un primar controversat. „Sunt cinstit şi n-am linguşit pe cei puternici”

1772
#DobrogeaDigitală: 1944. Hirotonia lui Chesarie Păunescu în scaunul episcopal al Tomisului

#DobrogeaDigitală: 1944. Hirotonia lui Chesarie Păunescu în scaunul episcopal al Tomisului

1348
#citeșteDobrogea: Ritualuri funerare în lumea greco-romană a Scythiei Minor (I) - Ovidius, incinerat sau înhumat?

#citeșteDobrogea: Ritualuri funerare în lumea greco-romană a Scythiei Minor (I) - Ovidius, incinerat sau înhumat?

1414
#DobrogeaDigitală: Antica Troesmis și comorile ascunse în pulberea veacurilor

#DobrogeaDigitală: Antica Troesmis și comorile ascunse în pulberea veacurilor

1392
La Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța: Vernisajul unei expoziții inedite, cu fotografii din podul unei case abandonate din Basarabia

La Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța: Vernisajul unei expoziții inedite, cu fotografii din podul unei case abandonate din Basarabia

2938
#citeșteDobrogea: Serviciul Maritim Român la sfârșitul secolului XIX și la începutul  secolului XX (galerie foto)

#citeșteDobrogea: Serviciul Maritim Român la sfârșitul secolului XIX și la începutul secolului XX (galerie foto)

1278
#citeșteDobrogea: In memoriam Lucian Grigorescu, la 55 de ani de la marea trecere

#citeșteDobrogea: In memoriam Lucian Grigorescu, la 55 de ani de la marea trecere

780
#DobrogeaDigitală: Un apostol al Bisericii și al neamului în războiul sfânt

#DobrogeaDigitală: Un apostol al Bisericii și al neamului în războiul sfânt

1835
#citesteDobrogea: Coloana Infinitului, esența spiritualității universale

#citesteDobrogea: Coloana Infinitului, esența spiritualității universale

1323
#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (III) - De la Roma, spre Tomis. În ghearele primejdiei

#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (III) - De la Roma, spre Tomis. În ghearele primejdiei

1378
Cititorul, parte din poveste: „Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”

Cititorul, parte din poveste: „Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”

2979
#citeșteDobrogea: Reputatul istoric Grigore Tocilescu, la 170 de ani de la naștere. Odiseea descoperirii vestigiilor de la Adamclisi

#citeșteDobrogea: Reputatul istoric Grigore Tocilescu, la 170 de ani de la naștere. Odiseea descoperirii vestigiilor de la Adamclisi

1626