#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Coordonatele dezvoltării marinei naționale moderne

 
  • Prevederile Planului general de înzestrare a armatei eşalonat pe 10 ani, aprobat de Consiliul Superior al Apărării Ţării, întrunit sub preşedinţia Regelui Carol al Il-lea, la data de 27 aprilie 1935, se ridicau la suma de 28 971 957 907 lei.
Volumul constituie un rezumat al tezei de doctorat pe care căpitan-comandorul Marian Moşneagu, la vremea aceea director al Muzeului Marinei Române din Constanţa, a susţinut-o la Universitatea din Craiova, și reprezintă o deosebit de valoroasă contribuţie ştiinţifică în domeniu, fiind prima tratare unitară în istoriografia românească a acestei teme, corespunzător perioadei alese.

În Cuvântul înainte, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu consideră că autorul a abordat, în baza cercetării unei extrem de bogate literaturi de specialitate şi a unor studii intense în arhivele militare şi diplomatice naţionale, o problemă de cel mai mare interes, adeseori abordată de istorici, dar, de regulă, arareori aprofundată.

Meritul căpitan-comandorului dr. Marian Moşneagu este cu totul deosebit, întrucât, stăruind asupra unei probleme de mare semnificaţie, el realizează în fapt o sinteză înglobând toate aspectele fundamentale ale temei cercetate. Autorul a realizat un studiu de calitate, care îmbină armonios analiza cu sinteza ori integrează natural istoria naţională în cea universală, iar aceasta cu referire la o problemă şi o perioadă complicate ale istoriei contemporane europene - declanşarea şi intensificarea „războiului rece” în urma conflagraţiei secolului din 1939-1945, iar, în conexiune, istoria Marinei Române.

Primul capitol se numește „Coordonatele dezvoltării marinei naționale moderne“ și conține fundamente ale cadrului organizatoric şi legislativ privind evoluţia flotei naţionale în preajma celui de-al doilea război mondial și marina naţională - de la vocaţie la politică de stat, rolul şi competenţele Ligii Navale Române. 

„La 27 aprilie 1935, Consiliul Superior al Apărării Ţării, întrunit sub preşedinţia Regelui Carol al Il-lea, a aprobat Planul general de înzestrare a armatei eşalonat pe 10 ani, în care a fost înglobat şi planul iniţial care fusese întocmit numai pentru dotarea trupelor destinate acoperirii frontierei de vest. Prevederile planului se ridicau la suma de 28 971 957 907 lei din care, pentru acoperirea necesităţilor Marinei, s-au alocat 1 633 678 569 lei.

La 15 august 1936 a intrat în serviciu primul submarin românesc „DELFINUL“, împlinindu-se astfel un vechi deziderat al marinarilor români de a avea o unitate de luptă subacvatică.

În anul 1938 a fost emis Decretul-lege pentru înfiinţarea Fondului Naţional al Marinei iar în anul 1939 a fost adoptat un nou program naval, conform căruia Marina Regală urma să fie dotată cu 180 de nave, cu un deplasament total de 70 054 tone şi o putere totală de 543 655 C.P2. Din cauza izbucnirii celui de-al doilea război mondial, programul a fost diminuat considerabil. La 14 iunie 1939 a fost lansat la apă, la Galaţi, puitorul de mine „AMIRAL MURGESCU“, prima navă de luptă de construcţie românească.
În anul 1940 au sosit din Marea Britanic vedetele torpiloare „VIJELIA“, „VIFORUL“ şi „VISCOLUL“.

 
Descarcă gratuit volumul
„Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu
din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța!

 
 
Din Planul general de investiţii pe 10 ani a fost extrasă suma de 12 000 000 000 lei pentru înzestrarea cu materiale speciale pentru Marina Regală. Au fost înlocuite navele și ambarcațiunile mari, cu vârsta limită mult depășită precum și micile completări rezultate în urma războiului. Au fost necesare reparații pentru menținerea în stare funcțională a meterialelor existente şi armamentului de toate categoriile, precum şi diverse materiale de specialitate necesare pentru completări şi ameliorări la navele şi lucrările de apărare a litoralului existente.

Din acea valoare, 5 000 000 000 lei s-au achitat în ţară iar 7 000 000 000 lei în străinătate. Planul a fost ulterior revizuit și aprobat de D.I.M.I.A. la 16 mai 1944, stabilindu-se la suma de 7 000 000 000 lei. După pierderea pieței germane, unica sursă de materiale din străinătate a Marinei, la 23 august 1944, a fost necesară reviziurea planului și adaptat la noua situație. Numit „Septembrie 1944“, noul plan prevedea:

„ - la capitolul Nave au fost stabilite numai 12 dragoare de mare, care se spera că vor fi obţinute de la noii aliaţi, precum şi un număr de şalupe şi alte ambarcaţiuni;
- la capitolul Reparaţii, mijloacele necesare pentru plata reparaţiilor executate navelor noastre înainte de 5 septembrie 1944;
- la capitolul Armament şi muniţii, muniţiile comandate mai înainte în ţări neutre (Suedia), precum şi diverse mici accesorii care se puteau realiza în ţară;
- la capitolul Arme sub apă, un număr de mine care puteau fi construite în ţară şi diverse accesorii;
- la celelalte capitole de materiale de specialitate - transmisiuni, proiectoare, navigaţie, hidrografie, scafandri, inventar, maşini etc., s-au prevăzut mijloacele necesare pentru completarea cu cantităţi mici care ar fi fost eventual necesare până la 31 martie 1945.“

 
Descarcă gratuit volumul
„Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu
din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța!

 
Sursa foto: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu
 
Dacă, în urmă cu 122 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Suport al diplomaţiei naţionale
 
#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Pregătirea armatei marine și ipotezele de război (galerie foto)


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

299
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

917
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1092
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1098
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1241
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

955
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1114
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1136
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1531
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1700
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1612
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1554
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2262
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2266
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2080
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1767
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1887
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2515
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2499
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2707