#DobrogeaDigitală: Portretul lui Ovid Densușianu - „Îşi face zilnic plimbările obişnuite între filologie şi literatură, purtând cu sfială haina unei melancolii“

Ovid Densușianu. Sursă foto. „50 de figuri contimporane“ de Petre Locusteanu și Iosif Iser
  • Creator al școlii lingvistice de la Bucureșt, Ovid Densușianu s-a născut pe 29 decembrei 1873 și a decedat pe 8 iunie 1938.
 
Lucrarea „50 de figuri contimporane“ prezintă o colecție de portrete realizate de pictorul și graficianul Iosif Iser, pe marginea cărora adnotează Petre Locusteanu, jurnalist, dramaturg, umorist și fost actor la teatrul din Craiova.
 
Volumul, publicat în 1913, schițează chipul fizic și moral al celor mai impregnante figuri de la început de secol XX. Îi regăsim descriși, atât din condei cât și din pensulă, pe Regele Carol I, Carmen Sylva, Al. Davila, Galaction, Ovid Densușianu, Nottara, Coșbuc, I. G. Duca, Vlahuță, Take Ionescu, Macedonsky, Delavrancea, Victor Eftimiu, Sadoveanu, Minulescu sau Caragiale, și mulți alții.
 
Așa cum era și firesc, cartea începe cu portretul Regelui Carol I descris astfel „cu ochii săi autoritari, majestoşi, liniştiţ […]  părul nins, despărţit în două, cu cochetărie de strămoş care vrea să placă posterităţii…“. Urmează descrierea Reginei Elisabeta a României, „mama răniţilor şi totdeodată cea mai rănită mamă...“.
 
Seria de portrete continua cu Ion I. C. Brătianu ( n. 1864 - d. 1927), cel care a jucat un rol de primă importanță în Marea Unire din 1918 și în viața politică din România modernă.
 
La galeria de portrete se adaugă o personalitate emblematică a literaturii române, Ovid Densușianu. S-a remarcat ca filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet român, membru al Academiei Române și profesor la Universitatea din București. Creator al școlii lingvistice de la Bucureșt, Ovid Densușianu s-a născut pe 29 decembrei 1873. Cercetarea sa se evidențiază prin ampla documentare, claritatea expunerii și prin obiectivitatea științifică ieșită din comun. În domeniul literaturii, Densusianu a fost unul dintre promotorii curentului simbolist în România, el însuși publicând poezii sub pseudonimul Ervin.
 
„Mic, pomădat, cu cravata ireproşabil înodată, cu pasul iambic, d-l Ovid Densuşianu îşi face zilnic plimbările obişnuite între filologie şi literatură, purtând cu sfială haina unei melancolii ce pare că nu-i aparţine şi ascunzându-şi cu modestie încercările sale clandestine de poezie la umbra reputaţiei de savant.
 
D-l Ovid Densuşianu apare ca un dezorientat. De câte ori îl văd pe stradă ochii săi, măriţi de arcuirea sprâncenelor, par'că vor să întrebe pe trecători care e numele străzei pe care se află; iar în conturul oriental, pe care îi-l dau genele lungi, drepte, dispreţuitoare, ei lasă impresia că închid necazul plin de rezemnarede a se simţi tot atât de necunoscut pentru trecătorii drumurilor, caşi drumurile pentru d-sa.

De altfel, d-l Ovid Densuşianu confundă adesea străzile. Dovadă: d-sa de multe ori calcă pe calea literaturei, cu îndrăsneala şi încrederea în sine cu care literatura îi îngădue să umble pe strada filologiei.

Când citesc vreo poezie de d-l Densuşianu, se petrece în mine o metamorfoză ciudată. Parcă nasul mi se lungeşte de parapon, fruntea mi se încruntă, simt cum creşte subt coatele mele grave o catedră şi am impresia că devin profesor. Şi atunci mă simt ispitit să scriu pe colţul filei iscălite de d-l Densuşianu:

Elevul compune bine; când se va face mare, va fi un distins poet. Dar, ce zadarnică aşteptare ! De zece ani, d-l Ovid Densuşianu scrie poezii, cu scrupulozitatea inocentă cu care un şcolar ar face o bună compoziţie la limba română, şi poetul nu mai creşte, şcolarul nu devine nici măcar student. In schimb a ajuns... profesor universitar.

Dar, fiindcă veni vorba de şcolar şi copilărie, mi-aduc aminte că de mult de tot, părinţii mei aveau o sobă care, oricât de încălzită ar fi fost, nu răspândea de loc căldură în jurul ei; cărbunii mulţi pe cari-i înghiţia se topeau în cenuşe şi fum, iar casa rămânea rece. Nu ştiu dece, când răsfoesc volumul d-lui Densuşianu, am impresia că dârdâi de frig lângă acea sobă a copilăriei care n’a izbutit să încălzească niciodată şi care n'a putut să facă de cât., cenuşe şi fum.“
 
Descarcă gratuit volumul „50 de figuri contimporane“ de Petre Locusteanu și Iosif Iser din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto: „50 de figuri contimporane“ de Petre Locusteanu și Iosif Iser
 
Portretul lui Barbu Ștefănescu Delavrancea - „Cel dintâi ministru român care apare pe scenă“

Portretul lui Alexandru Vlahuță - „Am în faţa mea un mare detectiv sau un judecător de instrucţie în căutarea unui criminal“

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

338
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

511
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

733
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

992
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1524
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1588
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1825
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1637
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1566
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1442
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1935
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2311
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2509
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2818
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2775
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2530
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2496
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2650
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2768
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3427