#DobrogeaDigitală: Primiţi cu colinda de-acum mai bine de un secol?

Păstrătoare, peste timp, ale celor mai importante momente din istoria Dobrogei, revista „Arhiva Dobrogei”  a fost iniţiată de Societatea pentru cercetarea şi studierea Dobrogei sub direcţiunea lui Constantin Moisil şi Constantin Brătescu.
 
Acesta din urmă este şi cel care în nr. 1 din anul 1919 (pe care îl puteţi accesa în Biblioteca digitală ZIUA de Constanţa), publică o serie impresionantă de colinde, culese de la diverse persoane din satul Mârleanu (astăzi Dunăreni, comuna Aliman).
 

„Satul Mârleanu, aşezat lângă lacul cu acelaşi nume, în apropierea Dunării, la sud de Cernavodă, avea după statistica din 19 decembrie 1912, 1.472 suflete. Toţi locuitorii erau români dobrogeni vechi, afară de 12 colonişti, repartizaţi astfel după locul de origine: 1 din Dorohoi, 1 din Bacău, 3 din Ialomiţa, 2 din Prahova, 2 din Olt, 1 din Vlaşca, 1 din Durostor şi 1 din Transilvania”, ne descrie C. Brătescu.
 
Fie că vorbim de Colind de copil – cules de la Neculai Encică, flăcău de 20 de ani, Colind de băiat şi Colind de fată – culese de N. Zamfir elev al şcoalei normale din Constanţa, Colind de flăcău – cules de la Dumitru Ionescu (19 ani), Colind de fată mare, Colind de tineri fără copii, Colind de tineri cu un copil, Colind de văduv, Colind de fin, Colind de băiat mort, Colind la plecarea din casa unor oameni bătrâni, Colind de vânător, Colind de năvodar sau pescar, Colind de cioban, toate poartă amprenta unui mod de viaţă care astăzi poate părea vetust.
 
Am ales să exemplificăm cu un Colind pe fereastră, potrivit în preajma sărbătorilor ce se apropie.

 

DESCĂRCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF!

 

Astă seara-i seară mare,
Seara mare-a lui Ajun:
Mâine-i ziua lui Crăciun
Când s'a născut Dumnezeu
Mititel şi'nfăşăţel.
Dar în ce mi-e 'nfăşăţel ?
În flori de măr mi-e 'nfăşăţel.
De-a lui mare bucurie
Crâng uscat frunze mi-a dat,
Câmp pârlit mi-a odrăslit,
Văi adânci mi-au isvorât.
Dar şi cânii de jidani
Ei de veste că-mi prindeau
Pruncul că mi-l căutau
Tot din vad în vad
Şi din sat în sat
Şi din casă 'n casă
Si din masă 'n masă
Ca să mi-l găsiască.
Dar şi Maica Precista,
Ea de veste cum prindea,
Cărăruia-şi apuca,
Cărăruia sus la munte.
Urcă unul, urcă doi,
Urcă munţii pân' la trei.
Când fu munte de-al treilea,
Fiu din braţe jos lăsa,
Trupuşoru-şi odihnea,
Ochi-şi negri d'arunca
Înapoi pe urma sa.
Ţare-mi vine sfânt Ion
Tot strigând şi bărătând
Şi din gur'aşa grăind:
Mai ia-ţi, maică,
Fiu la brate
Și-aide maică mai nainte,
Că ştiu maică trei râuri,
Trei râuri, trei pârâuri,
Râu de vin şi-altul de mir,
Şi-unu de-apă Iimpejoară.
ln ăl de apă, să-l scăldăm
Cu vin bun să-l botezăm
Cu mir sfânt, să-l miruim,
În văsmânt să-l primenim,
Nume' bun să-i dăruim,
La icoane să-l nălţăm,
Sus, mai sus, să-l ridicăm,
Sus, în cer să locuiască,
Jos norod să stăpâniască.
Sănătate 'n ceste case!”

 

Sursa foto: Analele Dobrogei, anul 10, fasciculele 1-12, 1929 

 
 
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea După „Marele Război“ - evocări impresionante ale regăsirii provinciei pustiite, din „Arhiva Dobrogei“

#citeşteDobrogea 141 de ani de la naşterea lui Constantin Moisil, fondatorul „Arhivelor Dobrogei”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Localităţile şi locuitorii din Dobrogea centrală în „Analele Dobrogei“ şi „Arhiva Dobrogei“ (galerie foto)