#DobrogeaDigitală: Primul teatru al Constanței era inaugurat acum 121 de ani


Construită după proiectul arhitectului francez Louis Piver și avându-l drept antreprenor pe I. Vlahopoulos (de origine greacă), clădirea Teatrului „Elpis” a fost dată în folosință în data de 20 decembrie 1898. A fost singura sală de festivități din Constanța pentru o lungă perioadă de timp.
 

 

Povestea celei mai frumoase clădiri de spectacole


Într-un amplu reportaj intitulat „Grecii în Constanța Veche: Istoria unui cartier aproape uitat”, jurnaliștii de la Info Sud-Est spun povestea acestei clădiri.
 
„«Elpis» este unul dintre cele mai reprezentative imobile ale memoriei culturale a Constanței. La 24 septembrie 1890 a fost înființată societatea cu același nume, având drept meniri strângerea legăturilor dintre locuitorii greci din orașul de la malul mării, acordarea de ajutor material școlilor grecești din Constanța și ajutorarea celor nevoiași, indiferent de naționalitate, rasă sau religie. Prima școală greacă funcționa, deja, la Constanța, încă din 1867. Localul ei, peste drum de Biserica «Metamorfosis», există și astăzi, funcționând ca o anexă a Colegiului «Mihai Eminescu». O clădire dărăpănată, urâtă, murdară, cu o curte lipsită de farmec, cu ferestre care te introduc într-un interior fără speranță.
 
Sala «Elpis» este rodul ideilor arhitectului francez Louis Piver și a fost ridicată prin efortul financiar al comunității grecești din Constanța. Societatea «Elpis», contributor major al construcției se întreținea din donațiile compatrioților dar, de regulă, cumpăra acțiuni la bursă de la Banca Națională a Greciei, ceea ce aducea un câștig sigur.
 
Când și-a deschis oficial porțile, de Crăciunul anului 1898, «Elpis», cu o capacitate de 600 de locuri, era cea mai elegantă sală de concerte și festivități din întreaga Dobroge. Parterul clădirii avea trei intrări, cea principală având deasupra o casetă dreptunghiulară, cu alte forme geometrice. Ușile și ferestrele erau despărțite de pilaștri cu capital îngust, din motivele neoclasicismului elen, care imitau coloanele antice. Pardoseala era din parchet de lemn de cea mai bună calitate iar pereții holului erau decorați cu imense oglinzi venețiene. Lojele și balconul sălii de spectacole beneficiau de un spațiu larg iar fotoliile erau îmbrăcate în mătase. După Primul Război Mondial, clădirea «Elpis» a suferit transformări: adăugându-i-se o aripă nouă și modificându-i-se fațada, acum compusă din patru coloane simple, pe lățimea vestică. În interior, democratizarea vieții publice a impus renunțarea la loji și uniformizarea întregii săli cu fotolii asemănătoare.
 
Pragul sălii «Elpis» a fost trecut, în diversele epoci ale orașului, de nume importante ale culturii românești. În an de pace, la 8 februarie 1916, aici a concertat George Enescu. Prima dată, fără un mare succes: ca și astăzi, și atunci publicul constănțean accepta mai greu favoriții scenelor bucureștene sau europene. Spectacolele de succes erau acelea ale trupelor dramatice și muzicale, mai puțin cunoscute și mai puțin valoroase, sosite din Italia, Franța sau Grecia.
 
În 1920, când a revenit a doua oară la «Elpis», Enescu s-a bucurat de ovații și de cronici foarte favorabile. Se schimbaseră, între timp, foarte multe, inclusiv în gusturile melomanilor de la malul mării. Tot sala «Elpis» a primit și pe cei mai mari artiști ai României primelor decenii ai secolului al XX- lea: Constantin Nottara, Constantin Tănase, Nae Leonard. Aici, la cumpăna dintre veacuri, s-au desfășurat primele proiecții cinematografice din istoria orașului, la doar câțiva ani după ce frații Lumiere aduseseră invenția lor în fața lumii. Balurile comunității sau cele organizate de administrația locală erau, și ele, evenimentele cele mai vânate ale vieții mondene din urbe. Cum, tot la «Elpis», erau premiați, an de an, și fotbaliștii uitatei echipe cu același nume, înființată în 1915 și care, după Primul Război Mondial, a accesat în prima ligă a campionatului național.
 
Viața fastuoasă a clădirii «Elpis» a început să apună după al Doilea Război Mondial. Sala principală a unui teatru municipal în timpul ocupației sovietice (până în 1956), apoi al Teatrului de păpuși și Teatrului pentru Copii și Tineret (din același an), a cunoscut transformări arhitecturale exterioare și interioare menite să îi dea o înfățișare cât mai anostă posibil. Și s-a reușit acest lucru, cu excelență.
 
Astăzi, «Elpis» a redevenit inima vechiului cartier grecesc al Constanței. Un efort al administrației locale a Constanței de a repune pe hartă cel mai important vestigiu cultural din istoria modernă a Constanței este necesar”.
 

58 de ani mai târziu...

 
În cartea Metamorfoza unui vis”, disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, teatrologul Anaid Tavitian scrie despre începuturile celui care astăzi este Teatrul pentru copii și tineret „Căluțul de mare” și care activează în fosta clădire „Elpis”.
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!


 
„Frumoasa poveste a Teatrului de Păpuși Constanța, secție a Teatrului Dramatic Constanța, a început într-o zi de iarnă. Actul de naștere - afișul inaugural - este datat 14 decembrie 1956. În ziua aceea, în fața unui public entuziast, Teatrul de Păpuși Constanța a prezentat prima sa premieră: un spectacol compus din «Peștișorul de aur», dramatizare de Romulus Alexandrescu, după Pușkin, și «Prima lecție» de Ana lonița și Gabriel Teodorescu.
 
Regia spectacolului îi aparținea lui Claudiu Cristescu, care realizase și decorul, iar creatorul păpușilor era Lucia Trotonghi Cristescu. Actorii păpușari, de fapt prima trupă (căreia în timp avea să i se alăture și alți actori păpușari), care animau eroii poveștilor, erau: Justin Defta, Mioara Jean, Georgeta Nicolau, Elena Moțoc, Georgeta Radu, Constanța Popescu, Traian Popescu, Mia Prodau și Ichim Gheorghe”. 
 
Citește și:
 
În urmă cu 138 de ani se năștea George Enescu, artistul ce a susținut zece recitaluri la Constanța. „Constănțenii au demonstrat simpatie și adulație față de geniul românesc“

#citeșteDobrogea „Enescu s-ar fi supărat tare rău, promițând că nu va mai călca prin Constanța niciodată“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Teatrul „Elpis“, atunci și acum

Eveniment important pentru comunitatea de greci Astăzi a fost dezvelită plăcuța de monument istoric de pe Teatrul Elpis din Constanța
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

416
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

528
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

743
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

999
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1529
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1592
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1829
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1641
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1570
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1446
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1939
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2315
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2513
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2822
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2779
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2534
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2501
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2655
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2772
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3431