#DobrogeaDigitală: „Regele și regina Mării Negre“, de Marian Moșneagu. Caracteristicile tehnico-tactice ale distrugătoarelor tip R

  • Caracteristicile tehnico-tactice ale distrugătoarelor tip R este primul capitol din cartea „Regele și regina Mării Negre“, de Marian Moșneagu. În aceste pagini, autorul aduce în atenția cititorului numele navelor care au cucerit marea și descrie cu lux de amănunte componentele acestora, modul în care funcționează, dar și cum se descurca echipajul să-și trăiască viața fiind în misiune.
După inspiratul album Odiseea navei-şcoală „CONSTANŢA“, dedicat evocării implicării active a acestei nave, în anii 2001 şi 2003, la finalizarea proiectului cultural internaţional „Odiseea“ iniţiat de Institutul Internaţional al Teatrului Mediteranean, care a prilejuit participarea cadeţilor Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ la un experiment cultural itinerant fără precedent, căpitan-comandorul dr. Marian Moşneagu, directorul Muzeului Marinei Române, semnează prima monografie a celor două distrugătoare tip R, oferind membrilor echipajelor fregatelor „Regele Ferdinand“ şi „Regina Maria“ o autentică şi expresivă carte de vizită, care le va spori mândria de a sluji cu demnitate interesele naţionale la bordul celor mai moderne unităţi navale ale Forţelor Navale Române.

La 7 septembrie 1930, intrau în serviciu, în compunerea Diviziei de Mare, I distrugătoarele „Regele Ferdinand“ I şi „Regina Maria“, care au avut o contribuţie importantă la desfăşurarea războiului naval în Marea Neagră în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale.
 

Capitolul I. Caracteristicile tehnico-tactice ale distrugătoarelor tip R

 
„După obţinerea independenţei de stat a României şi revenirea Dobrogei în hotarele fireşti ale ţării s-au creat condiţiile necesare dezvoltării unei flote militare şi comerciale conform necesităţilor pe care le impunea apărarea fi-ontierei maritime şi fluviale a noului stat independent.

Drept urmare, au fost elaborate programe navale care au urmărit cu precădere achiziţionarea unor nave militare cu destinaţie fluvială.
Până la izbucnirea primului război mondial au intrat în dotarea Marinei Militare Române câteva nave maritime, printre care canoniera „Griviţa“ în anul 1880, bricul „Mircea“ (1882) şi crucişătorul „Elisabeta“ (1888). “


Autorul oferă lux de amănunte despre felul în care erau construite navele și care era procesul prin care aceste piese se puneau în funcțiune făcând vasul să meargă pe apă fără probleme. Părțile principale ale corpului navei sunt: chila, etrava, etambolul, scheletul cârmei, nările ancorelor, ancorele, babele mari, urechi de trecere a parâmelor, bucșe, tamburi, elice, apărătorile elicelor, coastele, madierele, paramezala centrală, paramezale laterale, ș.a.

Părţile complementare ale corpului

Această navă era înzestrată cu mai multe depozite de combustibil, cu o capacitate de circa 333 tone de păcură, 4 tone de motorină, 15 tone de ulei de turbine, 4 tone ulei maşini alternative, 40 tone apă de băut, 24 tone apă de maşini, 30 tone apă de spălat, 15 tone refularea puţului cald şi 15 tone capacitatea puţului cald.

Tancurile de păcură erau dispuse două în prova, sub puntea inferioară, între ordonatele 15-30 şi 43-47, unul în pupa, sub puntea inferioară, între ordonatele 145-156 şi altele mai mici, laterale, în flancurile  compartimentelor maşini şi căldări. Cele de motorină, ulei şi apă erau dispuse în flancurile compartimentelor maşini şi căldări. Cele de păcură erau prevăzute, pe lângă tubulatura de umplere şi golire şi cu o tubulatură de încălzire a păcurii cu vapori.

Fiecare era prevăzut cu găuri de intrare pentru vizitare, iar cele din prova şi pupa şi cu vaivule de înecare. Guvernarea navei se realiza prin cârma acţionată de un servomotor sistemat în compartimentul turbinei pupa, aflată în legătură cu transmisia care conducea până la puntea de comandă, în afară de servomotor, nava mai dispunea de o cârmă de mână, dispusă în Td, la pupa, sub platforma tunului nr. 4 de 120 mm.

 

Descarcă volumul
 „Regele și regina Mării Negre”, de Marian Moșneagu.
din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța!

 
 

Servomotorul era în legătură şi cu transmisia, care conducea la timona de pe comanda secundară pupa. În cazarma rnarinarilor de punte, pe centru, se găsea montat vinciul pentru virat ancorele, o maşină cu vapori de circa 40 C.P. care acţiona un ax vertical care ieşea prin teugă afară pe punte; la cap era prevăzut cu un cabestan pe care se înşirau lanţurile ancorelor, pentru a fi virate; în partea superioară era pevăzut cu găuri pentru a se introduce pârghiile de lemn pentru manevra manuală.

În afară de vinciul ancorelor, mai exista un altul tot cu vapori, sistemat, la pupa, pe puntea superioară, deasupra careului ofiţerilor, cu care se facea manevra de acostare. Acesta avea un cabestan mai mic, cu o putere de 30 C.P., pe care se înfaşurau parâmele în timpul manevrei.

Nava dispunea de următoarele tipuri de ambarcaţiuni:

a. O şalupă de lemn cu un motor de 24 C.P., capabilă să dezvolte o viteză maximă de 8 Nd, de tipul „G. Carraro“, având la bord un depozit de 50 kg benzină;

b. O yolă de 7 metri şi o balenieră de 7,60 metri, ambele construite din lemn. Yola era prevăzută cu patru rame iar balen era cu şase,rame, precum şi cu câte un arbore pentru velă, completat cu vela necesară; de asemenea, erau dotate cu toate accesoriile necesare;

c. O barcă de serviciu de 5,50 metri, construită din lemn, cu patru rame, prevăzută cu toate accesoriile necesare.“
Poți afla mai multe despre modul în care erau organizate cabinele ofițerilor, subofițerilor, cabinele echipajului, despre numărul de toalete și distribuția lor, bucătăria, dar și despre categoriile de depozite și modul de aranjare al încăperilor pe vas, decărcând gratuit cartea din Biblioteca Digitală ZIUA DE CONSTANȚA.

 

Descarcă volumul
 „Regele și regina Mării Negre”, de Marian Moșneagu.
din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța!


 
 

Sursa foto: „Regele și regina Mării Negre”, de Marian Moșneagu.
 

Dacă, în urmă cu 122 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

 
DREPTURI DE AUTOR
 

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Viaţa cultural-ştiinţifică şi spiritualitatea marinărească
 
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Învăţământul de marină între 1945 şi 1958
 
 
 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: 22 octombrie 1916, trupele germano-bulgare ocupă Constanța – „Fiecare cauta să scape cum putea!“

#DobrogeaDigitală: 22 octombrie 1916, trupele germano-bulgare ocupă Constanța – „Fiecare cauta să scape cum putea!“

939
#citeșteDobrogea: Corneliu Stroe ar fi împlinit astăzi 72 de ani

#citeșteDobrogea: Corneliu Stroe ar fi împlinit astăzi 72 de ani

519
#citeșteDobrogea: Ion Coja, intransigent în apărarea românismului

#citeșteDobrogea: Ion Coja, intransigent în apărarea românismului

536
#DobrogeaDigitală: În urmă cu 123 de ani, Caragiale susținea la Constanța conferința „Despre seriozitate“

#DobrogeaDigitală: În urmă cu 123 de ani, Caragiale susținea la Constanța conferința „Despre seriozitate“

439
#DobrogeaAcademică: „Studiul asteroizilor este un domeniu unde cercetătorii români contribuie în mod constant și semnificativ”

#DobrogeaAcademică: „Studiul asteroizilor este un domeniu unde cercetătorii români contribuie în mod constant și semnificativ”

1569
#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian – 85 de ani de viață și peste șase decenii de carieră

#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian – 85 de ani de viață și peste șase decenii de carieră

1324
#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, fondatorul și directorul primei școli de balet din România

#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, fondatorul și directorul primei școli de balet din România

1336
#DobrogeaDigitală: In memoriam Constantin C. Moisil, profesor de istorie, arheolog și numismat român

#DobrogeaDigitală: In memoriam Constantin C. Moisil, profesor de istorie, arheolog și numismat român

1265
#citeșteDobrogea: Florica Cruceru, mama Muzeului de artă constănțean – 95 de ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Florica Cruceru, mama Muzeului de artă constănțean – 95 de ani de la naștere

1046
#DobrogeaDigitală: La mulți ani, Liviu Manolache!

#DobrogeaDigitală: La mulți ani, Liviu Manolache!

1016
#citeșteDobrogea: Căi de comunicație în Dobrogea otomană în secolul al XIX-lea

#citeșteDobrogea: Căi de comunicație în Dobrogea otomană în secolul al XIX-lea

949
 #DobrogeaDigitală: Ziarul „Șark”, în sprijinul musulmanilor dobrogeni, „dornici de progres”

#DobrogeaDigitală: Ziarul „Șark”, în sprijinul musulmanilor dobrogeni, „dornici de progres”

1145
#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANŢA“, de Marian Moșneagu. Impresii de călătorie

#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANŢA“, de Marian Moșneagu. Impresii de călătorie

1162
#citeșteDobrogea: La mulți ani, Mircea Tegzeşiu!

#citeșteDobrogea: La mulți ani, Mircea Tegzeşiu!

1170
#DobrogeaDigitală: In memoriam Corneliu Marinescu, personalitate marcantă a orașului Medgidia

#DobrogeaDigitală: In memoriam Corneliu Marinescu, personalitate marcantă a orașului Medgidia

1316
#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu. „Odiseea 2001“ - un vis devenit realitate

#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu. „Odiseea 2001“ - un vis devenit realitate

1391
#DobrogeaDigitală: 125 de ani de la punerea pietrei fundamentale a portului Constanța – „Portul va deveni un izvor de bogăţie pentru ţară“

#DobrogeaDigitală: 125 de ani de la punerea pietrei fundamentale a portului Constanța – „Portul va deveni un izvor de bogăţie pentru ţară“

2481
#citeșteDobrogea: Alexandru Claudian, filosoful pornit din Dobrogea, către lume

#citeșteDobrogea: Alexandru Claudian, filosoful pornit din Dobrogea, către lume

1350
#DobrogeaAcademică: Conferințele Academiei Române, acum doar la un click distanță

#DobrogeaAcademică: Conferințele Academiei Române, acum doar la un click distanță

1691
#DobrogeaDigitală: 15 octombrie 1936 - Apare primul număr al publicației „Marea“, organ oficial al Sindicatului Marinarilor civili, la Constanța

#DobrogeaDigitală: 15 octombrie 1936 - Apare primul număr al publicației „Marea“, organ oficial al Sindicatului Marinarilor civili, la Constanța

1264