12 Apr, 2021 00:00
5285
„Înfiinţarea unei formaţii de tineret care să activeze în paralel şi să constituie o pepinieră pentru «Vox Maris», credea Boris Cobasnian că este unica soluţie. Astfel, în septembrie 1976, a pornit la constituirea unei noi formaţii, selecţionând elevi din clasa a VIII-a de la Şcolile generale şi din clasa a IX-a de liceu. A depus o muncă imensă, mergând din şcoală în şcoală pentru a asculta absolut toţi elevii vârstelor respective. Repetiţiile noului cor de tineret aveau să înceapă la Liceul «Eminescu», unde se umplea amfiteatrul de adolescenţi care veneau mai mult din curiozitate decât din pasiune pentru muzică. Dirijorul şi corepetitorul lucrau duminica, pe partide câte opt ore fără întrerupere. Treptat, din numărul mare de selecţionaţi au început să se reliefeze acei tineri dotaţi şi pasionaţi, care aveau să consimtă la o muncă susţinută. Deoarece această inţiativă nu avea o apartenenţă, sala de repetiţii devenind indisponibilă, Boris Cobasnian a fost nevoit să accepte propunerea directorului Şcolii Populare de Artă, H. Sadi, de a înfiinţa o clasă de cor în cadrul acestei instituţii. În felul acesta s-a pus bazele noului cor «Vox Maris – studio». (...)
În aceeaşi perioadă a anului 1977, dirijorul a considerat că este momentul să iasă în public şi cu noua formaţie de tineret Vox Maris-studio, primele concerte având loc în judeţ, la Căminul cultural din Băneasa (în 26 octombrie) şi la Căminul cultural Kogălniceanu (în data de 5 noiembrie).
Concertul de la Băneasa a fost organizat în cadrul Festivalului Pontica, pentru întâmpinarea delegaţiei Uniunii Compozitorilor, condusă de Ion Dumitrescu, care sosea de la Bucureşti (prin Călăraşi). Acesta poate fi considerat «botezul» oficial al noii formaţii ce avea să fie cunoscută cu numele de „Vox Maris studio”.
Au urmat apoi concerte la Constanţa, la Casa Armatei (pe 13 noiembrie)
şi concertul de la Teatrul de Păpuşi (la data de 30 martie 1978), acesta fiind de fapt un concert-vizionare înaintea unui turneu organizat în nordul Moldovei.
Urmând vacanţa de primăvară, s-a alcătuit un traseu artistic de două săptămâni, deosebit de interesant, în care tinerii aveau să aibă o experienţă artistică unică, programul de repetiţii şi concerte fiind alternat cu excursii de neuitat în diverse puncte turistice ale Moldovei.
Mai întâi s-au îndreptat cu autocarul spre Botoşani, unde aveau să aibă un concert, la invitaţia Corului Liceului Pedagogic dirijat de profesorul Gheorghe Cojocaru, care figura deja printre formaţiile de tineret de prestigiu naţional. Au fost primiţi cu o deosebită căldură de către coriştii botoşăneni, fiind cazaţi la internatul Liceului Pedagogic.
Concertul a avut loc la Teatrul «Mihai Eminescu» în ziua de 3 aprilie
1978, sala de spectacole părând neîncăpătoare pentru publicul numeros venit să asculte formaţia constănţeană, care a prezentat un program vast şi variat, de la muzica Renaşterii până la muzica contemporană, pianist acompaniator fiind Mariana Popescu, solişti-Alinta Georgescu şi Costel Stamate.
La Botoşani, Boris Cobasnian avea să trăiască şi emoţia reîntâlnirii cu
vechiul său coleg de Şcoală Normală, cu care a împărţit necazurile refugierii din Basarabia, renumitul profesor de matematică Gheorghe Motelică. Reîntâlnirea celor doi prieteni după aproape treizeci de ani, a constituit un moment deosebit de tulburător pentru toţi cei care au asistat la acest impresionant moment.
A urmat o deplasare la Dorohoi, unde au susţinut, în 5 aprilie, un recital
la Fabrica de sticlă, după concert fiecare corist primind daruri din partea
gazdelor, încât la plecarea din Dorohoi, autocarul răsuna de zornăitul plăcut al vazelor şi paharelor. După concert, «Vox Maris-studio» s-a îndreptat spre Suceava, care avea să devină oraşul-gazdă, corul urmând să se deplaseze pentru a susţine concerte în mai multe localităţi, după care seara, se întorceau din nou la internatul unui liceu industrial. În Suceava, corul a susţinut un concert pe data de 7 aprilie, la Institutul Pedagogic. La Putna, în sala Căminului Cultural, în 9 aprilie, au fost aplaudaţi de către sătenii care în semn de preţuire au oferit coriştilor ouă încondeiate cu mare artă.
În paralel cu deplasările, zilnic se făceau repetiţii fie la o sală de conferinţe de la Primărie din Suceava, fie pe holul internatului, corul
pregătindu-se să participe la Festivalul «D.G.Kiriac» de la Piteşti. Programul corului a fost completat şi cu excursiile de neuitat, la Stupca, la Rădăuţi, la mănăstirile din Nordul Moldovei şi la mănăstirile din zona Neamţului.
Directorul H. Sadi s-a arătat intrigat când a văzut câte bilete de intrare în mănăstiri s-au adunat spre a fi decontate, atrăgându-i atenţia dirijorului că se fac prea multe vizite în asemenea lăcaşuri, la care i s- a răspuns cu umor: «Lăsaţi, tovarăşe Sadi, vă promit că n-o să se mai întâmple, pentru că noi le-am vizitat pe toate».
Au urmat apoi, concertele de la la Fălticeni (10 aprilie) şi la Şcoala Populară de Artă din Piatra-Neamţ (11 aprilie).
Ultimul concert a avut loc la Clubul Staţiunii din Vatra Dornei, în 12 aprilie, constituind totodată şi o plăcută reîntâlnire cu Corul Liceului Pedagogic din Botoşani.
Dar a sosit şi momentul plecării, autocarul îndreptându-se spre Piteşti, unde avea loc cea de-a V-a ediţie a Festivalul coral «D.G.Kiriac», între 13-16 aprilie 1978. La această competiţie participau douăzeci de coruri venite din toate colţurile ţării: coruri de copii din Piteşti, Botoşani Constanţa, Corul mixt al Institutului de învăţământ superior din Sibiu- dirijor Doru Constantiniu, Corul Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» -dirijori Adrian Ardeleanu şi Mihai Vâlcu, Corul Casei de Cultură din Râşnov dirijat de Gernot Wagner, corul «George Enescu» din Dorohoi -dirijor Vasile Nistor, Asociaţia corală «Cântarea brăneşteană» - dirijor Dumitru Bendic, corul bărbătesc din Finteuşul Mare - dirijor Valentin Băinţan, Corul bărbătesc «Armonia» din Brăila-dirijori: Petre Beşchea şi Lucian Şoancă, Corul bărbătesc «Iacob Mureşianu» din Cluj - dirijor Marius Cuteanu.
«Vox Maris-studio» a prezentat în Festival un repertoriu variat, cuprinzând lucrări din perioade diferite ale muzicii româneşti şi universale: «Fire, fire» de Thomas Morley, Cor final din «Oda Păcii» de G.F.Händel, «Am umblat pădurile» de D.G.Kiriac, «Lino, Leano şi De doi» de Nicolae Ursu, „La mijloc de codru des” de Gheorghe Dima, „Chindia” de Alexandru Paşcanu, „Vânt de dor” de Boris Cobasnian, „Cântec din folclorul negru” de Wm. Henry Smith, „Ţara lui Făt Frumos” de Tiberiu Olah.
Deşi corul se afla la prima sa competiţie, prestaţia sa a stârnit interesul audienţei, fiind deosebit de apreciat de juriul care i-a acordat trofeul
Concursului”.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: