#DobrogeaDigitală: Remember formația „Vox Maris-studio” și membrii săi. Vă recunoașteți printre ei?

 
La începutul lunii martie, cu sprijinul prof. Mariana Popescu, cotidianul ZIUA de Constanța readucea în atenția opiniei publice un fenomen al culturii de la malul mării – corul „Vox Maris”, care se datorează dirijorului, compozitorului și pedagogului de excepție Boris Cobasnian.
 
Maestrul muzicii corale românești avea să scrie pagini memorabile atât cu acest cor, cât și cu o formație mai tânără, care a activat în paralel, drept pepinieră pentru... senioare.
 
Marcela Alexe, Elşan Ali, Maricica Bita, Miltiade Caramalău, Mihai Carpo, Adrian Ciobanu, Liliana Creează (astăzi Cornilă), Marian Enache, Mihaela Frăţilă, Nicolae Gache, Iulian Cristian, Daniela Dumitrescu, Monica Dumitru, Alinta Georgescu, Carmen Georgescu, Monica Ghigea, Vladimir Gică, Mirela Gâlcă, Marina Grad, Luigi Ionescu, Aurelia Ioniţă, Iolanda Iordan, Marius Gheorghe, Adrian Ion, Liliana Ionescu, Florica Jaca, Aurora Melinte, Pia Mocanu, Sorin Munteanu, Denisa Păvăloiu, Andrei Petrea, Adina Stanciu, Alina Şerbănescu, Cristina Ştreangă, Liviu Pufulescu, Iulian Rucăreanu, Costel Stamate, Virgil Târzianu, Nicoleta Ţâmpău, Iuliana Vasile - sunt numele celor patruzeci de coriști care aveau să devină mai târziu „generaţia de aur” a formației „Vox Maris-studio” și care au realizat concerte memorabile.
 
De la pag. 74 a volumului „Repere muzicale în spațiul dobrogea. Boris Cobasnian și corul Vox Maris”, autor prof. Mariana Popescu, poate fi parcursă câte o scurtă prezentare a fiecăruia dintre aceștia, realizată înainte de plecarea în turneul din Italia, prilej cu care a fost editat un caiet-program al corului „Vox Maris-studio”.
 
Dar înainte de această participare internațională formația „Vox Maris Studio” avea să urce pe scene ale unor festivaluri naționale.
 

„Înfiinţarea unei formaţii de tineret care să activeze în paralel şi să constituie o pepinieră pentru «Vox Maris», credea Boris Cobasnian că este unica soluţie. Astfel, în septembrie 1976, a pornit la constituirea unei noi formaţii, selecţionând elevi din clasa a VIII-a de la Şcolile generale şi din clasa a IX-a de liceu. A depus o muncă imensă, mergând din şcoală în şcoală pentru a asculta absolut toţi elevii vârstelor respective. Repetiţiile noului cor de tineret aveau să înceapă la Liceul «Eminescu», unde se umplea amfiteatrul de adolescenţi care veneau mai mult din curiozitate decât din pasiune pentru muzică. Dirijorul şi corepetitorul lucrau duminica, pe partide câte opt ore fără întrerupere. Treptat, din numărul mare de selecţionaţi au început să se reliefeze acei tineri dotaţi şi pasionaţi, care aveau să consimtă la o muncă susţinută. Deoarece această inţiativă nu avea o apartenenţă, sala de repetiţii devenind indisponibilă, Boris Cobasnian a fost nevoit să accepte propunerea directorului Şcolii Populare de Artă, H. Sadi, de a înfiinţa o clasă de cor în cadrul acestei instituţii. În felul acesta s-a pus bazele noului cor «Vox Maris – studio». (...)
 
În aceeaşi perioadă a anului 1977, dirijorul a considerat că este momentul să iasă în public şi cu noua formaţie de tineret Vox Maris-studio, primele concerte având loc în judeţ, la Căminul cultural din Băneasa (în 26 octombrie) şi la Căminul cultural Kogălniceanu (în data de 5 noiembrie).
Concertul de la Băneasa a fost organizat în cadrul Festivalului Pontica, pentru întâmpinarea delegaţiei Uniunii Compozitorilor, condusă de Ion Dumitrescu, care sosea de la Bucureşti (prin Călăraşi). Acesta poate fi considerat «botezul» oficial al noii formaţii ce avea să fie cunoscută cu numele de „Vox Maris studio”.
Au urmat apoi concerte la Constanţa, la Casa Armatei (pe 13 noiembrie)
şi concertul de la Teatrul de Păpuşi (la data de 30 martie 1978), acesta fiind de fapt un concert-vizionare înaintea unui turneu organizat în nordul Moldovei.
Urmând vacanţa de primăvară, s-a alcătuit un traseu artistic de două săptămâni, deosebit de interesant, în care tinerii aveau să aibă o experienţă artistică unică, programul de repetiţii şi concerte fiind alternat cu excursii de neuitat în diverse puncte turistice ale Moldovei.
Mai întâi s-au îndreptat cu autocarul spre Botoşani, unde aveau să aibă un concert, la invitaţia Corului Liceului Pedagogic dirijat de profesorul Gheorghe Cojocaru, care figura deja printre formaţiile de tineret de prestigiu naţional. Au fost primiţi cu o deosebită căldură de către coriştii botoşăneni, fiind cazaţi la internatul Liceului Pedagogic.
Concertul a avut loc la Teatrul «Mihai Eminescu» în ziua de 3 aprilie
1978, sala de spectacole părând neîncăpătoare pentru publicul numeros venit să asculte formaţia constănţeană, care a prezentat un program vast şi variat, de la muzica Renaşterii până la muzica contemporană, pianist acompaniator fiind Mariana Popescu, solişti-Alinta Georgescu şi Costel Stamate.
La Botoşani, Boris Cobasnian avea să trăiască şi emoţia reîntâlnirii cu
vechiul său coleg de Şcoală Normală, cu care a împărţit necazurile refugierii din Basarabia, renumitul profesor de matematică Gheorghe Motelică. Reîntâlnirea celor doi prieteni după aproape treizeci de ani, a constituit un moment deosebit de tulburător pentru toţi cei care au asistat la acest impresionant moment.
A urmat o deplasare la Dorohoi, unde au susţinut, în 5 aprilie, un recital
la Fabrica de sticlă, după concert fiecare corist primind daruri din partea
gazdelor, încât la plecarea din Dorohoi, autocarul răsuna de zornăitul plăcut al vazelor şi paharelor. După concert, «Vox Maris-studio» s-a îndreptat spre Suceava, care avea să devină oraşul-gazdă, corul urmând să se deplaseze pentru a susţine concerte în mai multe localităţi, după care seara, se întorceau din nou la internatul unui liceu industrial. În Suceava, corul a susţinut un concert pe data de 7 aprilie, la Institutul Pedagogic. La Putna, în sala Căminului Cultural, în 9 aprilie, au fost aplaudaţi de către sătenii care în semn de preţuire au oferit coriştilor ouă încondeiate cu mare artă.

CITEȘTE INTEGRAL CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

În paralel cu deplasările, zilnic se făceau repetiţii fie la o sală de conferinţe de la Primărie din Suceava, fie pe holul internatului, corul
pregătindu-se să participe la Festivalul «D.G.Kiriac» de la Piteşti. Programul corului a fost completat şi cu excursiile de neuitat, la Stupca, la Rădăuţi, la mănăstirile din Nordul Moldovei şi la mănăstirile din zona Neamţului.
Directorul H. Sadi s-a arătat intrigat când a văzut câte bilete de intrare în mănăstiri s-au adunat spre a fi decontate, atrăgându-i atenţia dirijorului că se fac prea multe vizite în asemenea lăcaşuri, la care i s- a răspuns cu umor: «Lăsaţi, tovarăşe Sadi, vă promit că n-o să se mai întâmple, pentru că noi le-am vizitat pe toate».
Au urmat apoi, concertele de la la Fălticeni (10 aprilie) şi la Şcoala Populară de Artă din Piatra-Neamţ (11 aprilie).
Ultimul concert a avut loc la Clubul Staţiunii din Vatra Dornei, în 12 aprilie, constituind totodată şi o plăcută reîntâlnire cu Corul Liceului Pedagogic din Botoşani.
Dar a sosit şi momentul plecării, autocarul îndreptându-se spre Piteşti, unde avea loc cea de-a V-a ediţie a Festivalul coral «D.G.Kiriac», între 13-16 aprilie 1978. La această competiţie participau douăzeci de coruri venite din toate colţurile ţării: coruri de copii din Piteşti, Botoşani Constanţa, Corul mixt al Institutului de învăţământ superior din Sibiu- dirijor Doru Constantiniu, Corul Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» -dirijori Adrian Ardeleanu şi Mihai Vâlcu, Corul Casei de Cultură din Râşnov dirijat de Gernot Wagner, corul «George Enescu» din Dorohoi -dirijor Vasile Nistor, Asociaţia corală «Cântarea brăneşteană» - dirijor Dumitru Bendic, corul bărbătesc din Finteuşul Mare - dirijor Valentin Băinţan, Corul bărbătesc «Armonia» din Brăila-dirijori: Petre Beşchea şi Lucian Şoancă, Corul bărbătesc «Iacob Mureşianu» din Cluj - dirijor Marius Cuteanu.
«Vox Maris-studio» a prezentat în Festival un repertoriu variat, cuprinzând lucrări din perioade diferite ale muzicii româneşti şi universale: «Fire, fire» de Thomas Morley, Cor final din «Oda Păcii» de G.F.Händel, «Am umblat pădurile» de D.G.Kiriac, «Lino, Leano şi De doi» de Nicolae Ursu, „La mijloc de codru des” de Gheorghe Dima, „Chindia” de Alexandru Paşcanu, „Vânt de dor” de Boris Cobasnian, „Cântec din folclorul negru” de Wm. Henry Smith, „Ţara lui Făt Frumos” de Tiberiu Olah.
Deşi corul se afla la prima sa competiţie, prestaţia sa a stârnit interesul audienţei, fiind deosebit de apreciat de juriul care i-a acordat trofeul
Concursului”.

 
#citește în continuare „Repere muzicale în spațiul dobrogea. Boris Cobasnian și corul Vox Maris”
 
În urmă cu 122 ani, pe 15 septembrie 1898, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura, la Constanța, Biblioteca Universală „Ovidiu”, prima bibliotecă publică din Dobrogea. Pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Înființat acum 61 de ani, Corul „Vox Maris” din Constanța – un fenomen cultural (galerie foto de colecție)
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Ziua Internațională a Muzeelor. ​​Puncte muzeistice în aer liber pe teritoriul vechiului Tomis

#citeșteDobrogea: Ziua Internațională a Muzeelor. ​​Puncte muzeistice în aer liber pe teritoriul vechiului Tomis

1138
#citeșteDobrogea: Industria prelucrării lemnului în provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Industria prelucrării lemnului în provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră

1858
#DobrogeaDigitală: „O glumă“ literară şi reversul ei melancolic

#DobrogeaDigitală: „O glumă“ literară şi reversul ei melancolic

1641
#citeșteDobrogea: Arhitectul Theonic Săvulescu a oferit un nou tip de monumentalitate. Gara Constanța

#citeșteDobrogea: Arhitectul Theonic Săvulescu a oferit un nou tip de monumentalitate. Gara Constanța

2714
#DobrogeaDigitală: „Viața mea. Amintiri din închisoare și din libertate”, de George Sarry - Greva foamei, momente de coșmar

#DobrogeaDigitală: „Viața mea. Amintiri din închisoare și din libertate”, de George Sarry - Greva foamei, momente de coșmar

2432
#DobrogeaDigitală: Monumentul francez și povestea lui tragică

#DobrogeaDigitală: Monumentul francez și povestea lui tragică

2603
#DobrogeaDigitală: In memoriam „borfașilor” martiri

#DobrogeaDigitală: In memoriam „borfașilor” martiri

2103
#DobrogeaDigitală: „Ideea naţională trebuie să ne călăuzească paşii”

#DobrogeaDigitală: „Ideea naţională trebuie să ne călăuzească paşii”

1848
#citeșteDobrogea: Serviciul sanitar al Constanței la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Serviciul sanitar al Constanței la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea

1847
#DobrogeaDigitală: Părintele Elefterie, ctitorul Mănăstirii Dervent, 31 de ani de la moarte

#DobrogeaDigitală: Părintele Elefterie, ctitorul Mănăstirii Dervent, 31 de ani de la moarte

2064
#DobrogeaDigitală: „Farul Constanței” – prima gazetă oficială din Dobrogea

#DobrogeaDigitală: „Farul Constanței” – prima gazetă oficială din Dobrogea

2103
#DobrogeaDigitală: Prima cursă maritimă Constanța-America

#DobrogeaDigitală: Prima cursă maritimă Constanța-America

3093
#DobrogeaDigitala: 11 mai 1933. Predica episcopului Gherontie la hramul Bisericii Bulgare din Constanța

#DobrogeaDigitala: 11 mai 1933. Predica episcopului Gherontie la hramul Bisericii Bulgare din Constanța

1920
#DobrogeaDigitală: „Ziua de ZECE MAI a fost, este şi rămâne ziua renaşterii Neamului”

#DobrogeaDigitală: „Ziua de ZECE MAI a fost, este şi rămâne ziua renaşterii Neamului”

1842
#citeșteDobrogea: Horia Macellariu, un amiral de poveste

#citeșteDobrogea: Horia Macellariu, un amiral de poveste

1847
#DobrogeaDigitală: „Cu puţină bună-voinţă şi neglijind niţel intrigile şi cancanurile politice, se vor obţine rezultate frumoase”

#DobrogeaDigitală: „Cu puţină bună-voinţă şi neglijind niţel intrigile şi cancanurile politice, se vor obţine rezultate frumoase”

2664
Putem fi din nou spectatori, în sălile de teatru!

Putem fi din nou spectatori, în sălile de teatru!

2062
#DobrogeaDigitală: „Românizarea Deltei – rezultate nu tocmai mulțumitoare”

#DobrogeaDigitală: „Românizarea Deltei – rezultate nu tocmai mulțumitoare”

2599
Spiritualitatea tătarilor dobrogeni, într-o trilogie bilingvă, semnată de Ibram Nuredin

Spiritualitatea tătarilor dobrogeni, într-o trilogie bilingvă, semnată de Ibram Nuredin

4260
#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

1889