#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga


„Analele Dobrogei”, revista „Societății Culturale Dobrogene”, apărută în anul 1919 și condusă de profesorul Constantin Brătescu, a adunat în jurul său nume și teme importante ale literaturii și științei din tânăra provincie românească.

În nr.4 din 1921, institutorul tulcean Gavril Coatu face o amplă incursiune în istoricul satului Cerna, începând cu originea toponimului și până la obiceiurile străvechi ale locuitorilor așezării tulcene, fie ei români sau turci.
Modul în care au învățat să-și administreze pământul și satul, ridicându-l după urgiile războiului, ca „oameni cu rost”, ocupațiile lor și lucrurile pe care le-au învățat, de voie sau de nevoie, pentru a supraviețui și a se dezvolta, sunt tot atâtea teme abordate de autor, în legătură cu această așezare străveche, unde s-au descoperit chiar și urme ale civilizației romane.
 
 
„În ţara noastră sunt multe localități cu numele de Cerna. Acest cuvânt, rămas dela Slavi şi care înseamnă în limba noastră «Neagra», este atât de înrădăcinat şi adaptat firii limbii, în cât ne este imposibil a-l izgoni.
Localitatea Cerna din jud. Tulcea (pl. Măcin) este aşezată pe o vale largă, deschisă spre Dunăre, prin care curge pârâul Cerna. După mărturii culese din bătrâni, ea este întemeiată de Turci în unire cu Românii. De la Turci a rămas un vechiu cimitir ce nu mai funcţionează azi, în mahalaua dinspre miazăzi a satului, numită mahalaua turcească. În cimitir n'am aflat nici un fel de inscripţie pe nici o piatră.
Românii s'au aşezat pe lângă Turci ca gospodari deosebiţi, sau ca ciobani la ei. Aşezarea lor însă n' a fost o aşezare vremelnică, ci o aşezare de oameni cu rost, cari au plantat vii şi au sădit livezi. Tot după mărturiile bătrânilor, viile vechi din partea de miazăzi a satului, azi în mare parte distruse, sunt sădite de Români.
Pe cât am putut afla, acolo a fost satul vechiu, locuit numai de Români, cari, din cauza războaelor, s'au risipit, nu se ştie când. Vine la vre-o 21/2 km. departe de satul actual. Românii din acel sat s'au refugiat pe la Pecineaga, Turcoaia și în alte părți, unde erau centre mai mari românești. Din cele spuse de bătrâni de diferite neamuri rezultă că satul vechiu era distrus la întemeerea celui actual, neavând viață contemporană între ele.
La înființarea noului sat, Cerna, s-a avut în vedere, desigur, în prima linie apa şi apropierea de pădure. Turcii şi Românii au înfiinţat la început mai mult nişte târle, ocupându-se mult cu creşterea oilor şi a vitelor de tot felul. Pământul însă fiind foarte productiv, a atras cu timpul mulți locuitori, cari făceau şi agricultură întinsă. Trăesc încă mulți bătrâni, cari au apucat timpurile cele bune, după cum spun ei. Rodnicia pământului era foarte mare şi calitatea cerealelor recunoscută. Cerna era poreclită şi grânarul Tulcei. Până la recentul războiu ea tot mai păstra ceva din faima veche şi adesea veniau aci negustori de prin Bucureşti, Craiova, Buzău etc., mai aIes pentru sămânţă de păring (dughie) și grâu.
Dacă azi pământul a pierdut din puterea lui de rodire cauza stă în felul cum a fost lucrat. Locuitorii nu semănau decât aceleaşi şi aceleaşi cereale, mai ales grâu, orz şi păring, aplicând, pentru îmbunătăţire, sistemul odihnei unei părţi din merea pe care păşteau vitele mari şi mici.
 
 
 

 DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF!   


 
Cu toate acestea elementele necesare hrănirii plantelor s'au secătuit şi, dela un timp, pământul lucrat mereu ajunge să nu mai producă decât foarte puțin. Numai pământul care vine spre pădure, şi care a fost arat mai în urmă, mai producea ceva. Locuitorii nu ohişnuiau în hrana zilnică mămăligă şi, din această cauză, nu sămănau nici popuşoi şi nici alte plante prăşitoare, de oare ce aveau destule produse animale.
ln 1899, fiind o secetă foarte mare, mulți locuitori au fost siliţi să mănânce mămăligă făcută din porumbul adus de Stat din Argentina. Mulţi nu ştieau însă cum s’o facă, aşa că mâncând o mămăligă rea (crudă) se îmbolnăveau şi mureau. Nu puţini sunt aceia cari mi-au cerut instrucțiuni pentru facerea mămăligii; iar alții se duceau anume prin satele româneşti vecine, ca să înveţe dela Români, la cari, spuneau ei, nu se mai săturau de mămăligă. După 1899 au urmat câțiva ani puțin productivi, iar în 1904 a fost deasemenea o secetă, care se pomeneşte de toți. Atunci s'a mai repetat fenomenul, aşacă oameni s'au deprins cu porumbul.
Aceste împrejurări au silit, pe cei mai mulţi să samene seminţele ce li s'au dat dela Stat, adecă porumb şi orz. Şi aşa nevoia i-a făcut ca să umple câmpul, în cea mai mare parte, cu această plantă prăşitoare, începând s'o cultive serios atât pentru hrană cât şi pentru speculă. Tot odată şi pământul e început să se îmbogăţiască, aşa că şi locuitorii au înţeles că trebue o rotaţie între plantele ce se seceră şi cele ce se prăşesc. Deci cultura porumbului se începe în această localitate de pe la 1900, mai întins de pe la 1905.”
 
 
 
#citeşte mai departe în Analele Dobrogei

#Analele Dobrogei anul 2, nr.4, 1921
#Gavril Coatu

Mai multe numere ale publicaţiei Analele Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
  
Sursa foto (cu rol ilustrativ): Arhiva ZIUA de Constanța     

 
Citeşte şi: 

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”

 #DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”  

 #DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: ”Vițiul şi arivismul ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Ignoranța, cea mai mare primejdie socială

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut

#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut

298
#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

298
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

294
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei:   Transhumanța, „însuși fermentul vieţii noastre naţionale şi politice”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Transhumanța, „însuși fermentul vieţii noastre naţionale şi politice”

1275
#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei”:  Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei”: Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

1728
#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

1166
#DobrogeaDigitală – revista „Anelele Dobrogei”: Dobrogea, ca un „fort de pază“

#DobrogeaDigitală – revista „Anelele Dobrogei”: Dobrogea, ca un „fort de pază“

802
#citeșteDobrogea: Cazinoul este amplasat pe latura dinspre mare a bulevardului Elisabeta

#citeșteDobrogea: Cazinoul este amplasat pe latura dinspre mare a bulevardului Elisabeta

2674
#DobrogeaDigitală - „Geografia județului Constanța și cu generalități asupra României”, de D. Bujilă și M. Mitache: Dobrogea, „un colţ de raiu al ţării noastre”

#DobrogeaDigitală - „Geografia județului Constanța și cu generalități asupra României”, de D. Bujilă și M. Mitache: Dobrogea, „un colţ de raiu al ţării noastre”

1525
#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

2320
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

1835
#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

1243
#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

1624
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

1271
#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

1745
#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”:  „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”: „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

1176
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928:   Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928: Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

1439
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

1290
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“:  „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

1127
#citeșteDobrogea: Prospecţiuni geologice la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Prospecţiuni geologice la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1168