#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Doi dinaști pontici - Balica și Dobrotici


În revista „Analele Dobrogei” anul 18, apărută în anul 1937, este publicat, sub semnătura lui Octavian S.Mărculescu, un amplu excurs asupra despotatului dobrogean pre-otoman și a parcursului celor doi frați care au stăpânit ținutul, Dobrotici și Balica.



Se trec în revistă izvoarele istorice care le reconstituie obârșia și care le atribuie, în funcție de naționalitatea autorilor, origini bulgare, cumane, turcești, slave sau românești.
Concluzia este că, dată fiind „insuficiența izvoarelor contemporane, cât şi divergența de opinii, ne este greu a stabili cu exactitate care este naționalitatea lui Balica şi Dobotici. Credem totuşi, că numele arhontelui Carbonei este Balica şi nu Balik, cum vor istoricii bulgari ; că despotul Dobrogei s' a numit Dobrotici şi nu Dobrotic sau Dobrotiţă; că s'ar putea ca Balica şi Dobrotici să fie Români sau Turci, însă Bulgari în nici un caz. Rămâne ca izvoare noi s'aducă ulterior lumină în această chestie.”

Sunt de asemenea descrise, cu mărturii desprinse din izvoare, teritoriile stăpânite, conflictele cu genovezii, rolul celor doi la fondarea statului medieval pontic, dar și decendența lui Mircea cel Mare, având „drept moștenit asupra Dobrogei”, prin mama sa, Calinichia, fiica lui Dobrotici.
 
Redăm mai jos concluzia de final a autorului, invitându-vă să parcurgeți integral interesantul material istoric, în revista „Analele Dobrogei”.
 

„Dacă Balica a domnit între 1340- 1354 şi a izbutit a funda un stat cu capitala la Cavarna, - stat care cuprindea o mare parte din Dobrogea de Sud și până la Sud de Varna, fără Silistra. Meritul lui Dobrotici este mult mai mare decât al fratelui său, Balica, fiindcă prin lupte transformă un stătuleț într’o provincie cu hotare naturale. Astfel până la 1357 a cucerit Kozeacon, Emmona, Varna şi a ajuns până lângă Mesembria ; apoi, nemaiputând înainta spre Sud şi-a îndreptat privirile spre Nordul Dobrogei, pe care o cucereşte fără jertfe omeneşti. E imposibil a reda în câteva cuvinte conflictul dintre Dobrotici şi Genovezi, cuceritorii Kiliei-Licostomei către finele anului 1366, cât şi luptele pe care le are cu ei până la moarte.

 

  DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF

 

De asemenea nici rolul politic jucat de Dobrotici, ca aliat al Veneţiei şi Domnului Munteniei, Vladislav, nu poate fi fixat într' o concluzie. Pe scurt subliniem, că Dobrotici a fost un despot bizantin, înrudit cu familia Paleologilor, un distins cap politic, care, dacă împrejurările l-ar fi ajutat, probabil ar fi ajuns împărat la Bizanţ. Totuşi pentru politica pontica dusă, pentru menţinerea stalului său, când Turcii deveniau primejdioşi, a fost cea mai însemnată şi cea mai luminoasă figură până la Mircea cel Bătrân, stăpânitorul Dobrogei, numele lui Dobrotici păstrându-l Dobrogea, provincia sa.”

 
#citește mai departe în „Analele Dobrogei”, anul XVIII (1937)
 
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
  

 Sursa foto: ilustratie coperta volum „Balița,Dobrotiță,Ioancu”, de Sergiu Iosipescu
 

 
Citește și:

Dobrogea medievală Conducători militari şi formaţiuni statale din sec. XIV. Balica, marele despot Dobrotici şi Ivanco

#citeşteDobrogea „Io, Mircea, mare voevod şi domn...“. 601 ani de la moartea primului unificator al Dobrogei cu Ţara Românească. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Mihai Irimia, „om al Dobrogei și Constanței, cu toată ființa lui”

#citeșteDobrogea: Mihai Irimia, „om al Dobrogei și Constanței, cu toată ființa lui”

2136
#DobrogeaDigitală: 1943. Sfințirea bisericii din Măgura, județul Constanța

#DobrogeaDigitală: 1943. Sfințirea bisericii din Măgura, județul Constanța

2145
Romanul lui Cristian Cealera – o magică mașină a timpului

Romanul lui Cristian Cealera – o magică mașină a timpului

3352
#DobrogeaDigitală: Scarlat Vârnav „a făcut pentru şcoala şi biserica din judeţ cât n\'au făcut toţi ceilalţi prefecţi la un loc”

#DobrogeaDigitală: Scarlat Vârnav „a făcut pentru şcoala şi biserica din judeţ cât n'au făcut toţi ceilalţi prefecţi la un loc”

2284
La doar 56 de ani, istoricul Nicolae Gostar s-a stins din viață în prima zi a sesiunii științifice PONTICA

La doar 56 de ani, istoricul Nicolae Gostar s-a stins din viață în prima zi a sesiunii științifice PONTICA

1218
#citeșteDobrogea: Ion Coja, despre statisticile devastatoare privind emigrația în România

#citeșteDobrogea: Ion Coja, despre statisticile devastatoare privind emigrația în România

2019
#DobrogeaDigitală: Despre seriozitate și tipologie românească, în viziunea nemuritorului Caragiale

#DobrogeaDigitală: Despre seriozitate și tipologie românească, în viziunea nemuritorului Caragiale

1441
#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (I) - De la Roma, spre Tomis. Vestea relegării

#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (I) - De la Roma, spre Tomis. Vestea relegării

1191
#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, legenda vie a baletului românesc

#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, legenda vie a baletului românesc

2181
#citeșteDobrogea: Excavații la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1951-1953

#citeșteDobrogea: Excavații la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1951-1953

1773
#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian, la aniversare

1553
#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

2225
#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

1736
#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

1512
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

1325
#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

739
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1898
#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

1691
#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

1608
#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

3274