#DobrogeaDigitală: „Să fim cetăţeni, nu unelte!”

Scriitorul Ioan Adam este autorul unei memorabile monografii a orașului de la malul Mării Negre - „Constanţa Pitorească - cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” – pe care o puteți parcurge integral în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța. 

Tot el publică, sub titlul „Oameni și idei”, un excelent articol, deosebit de actual și astăzi, după 115 ani de când a fost scris, pe care l-am descoperit în ziarul „Tribuna Dobrogei”, I, nr. 1, din 2 octombrie 1905, publicație indexată de istoricul Stoica Lascu, în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei”. 
 
Comentând importanța doctrinelor imuabile în politică (căci „ideile sunt veșnice, pe cînd oamenii trec”), Ioan Adam critică vehement slăbiciunea și lașitatea românilor, care se ghidează după interese meschine, migrează de la un partid la altul sau se ploconesc disciplinați în fața Europei, în timp ce, atunci când trebuie să lupte, luptă împotriva lor înșiși, ocupându-se de intrigi, sabotări și „politică de cârciumă”. 
 
Îndemnul autorului este către „de un patriotism luminat și cinstit” și către necesitatea educației în spirit civic, pentru a deveni o națiune conștientă și nu atât de ușor de manipulat - „cetățeni, nu unelte”!
 
„Cârmuitorii noştri se îndreaptă tot mai cu luare aminte asupra Dobrogei. În curînd vom intra sub oblăduirea legilor comune. Binefacerile de dincolo de Dunăre, se vor revărsa ca o mântuire şi asupra noastră. 
Patria mumă îşi va primi în toată cinstea şi ertarea pe copilul regăsit. 
Actul acesta va fi o sărbătoare mare pentru noi. 
Să punem acum toată grija şi să ne gătim ca pentru o adevărată încoronare. - Ochii tuturor vor fi îndreptaţi asupra noastră. Ţara ne aşteaptă cu uimire. Venim cei din urmă la altarul legilor. Am avut timp să vedem lipsurile altora, ca să ne împodobim cum se cuvine. 
Ceea ce şi-au îngăduit lor, nu ne vor erta nouă. 
 
E timpul să-şi facă loc în moravurile noastre şi ideile. Să ne conducem după idei, nu după oameni. Ideile sunt veşnice pe cînd oamenii trec. Ideile sunt una, pe când oamenii sunt schimbători. Ideile luminează mintea şi încălzesc sufletele, pe când oamenii mint şi se mănâncă. 
La noi se alcătuesc grupările unor oameni. De aceia se sting şi se contopesc grupările, după cum dispar sau se apropie conducătorii. 
Nu e nimic etern în jocul acesta capriţios de moravuri. Dacă ne-ar stăpâni ideile, oamenii ar putea să se priminească, fără să se simtă, căci ideia ar rămânea înainte, ca o flamură împlântată într'un turn de cetate. Ar dezerta numai din luptători, dar întăritura ar rămânea trufaşă, ca să înfrunte înainte urgia duşmanilor. 
 
Se văd câte odată grupări, care deşi nu-s conduse de idei hotărâte, îţi dau totuşi amăgirea de desinteres. Cu toate acestea, din lipsa unui criteriu senin, fiecare luptător tăinueşte în suflet gânduri ascunse şi planuri personale şi e destul să se ivească momentul când gruparea să fie chemată la cârmă, pentru ca înţelegerea aparentă să dispară şi tovarăşii, în trezirea lor sălbatecă, să se îmbrâncească între ei, înbulzindu-se fiecare să se aşeze în tronul puterei.
Înţelegerea dealtădată se preface în sfâşiere, armonia aparentă, în dezordine neînfrântă.
Spectacolul e întristător ! Prietenii se desfac şi-şi caută sprijinul printre streini, primind condiţiunile cele mai uimitoare, lovind în demnitatea lor şi-n prestigiul neamului, numai pentru ca să se amăgească că-s puternici, să-şi sature vanitatea lor proastă că-s stăpânitori ... 
Aceasta este politica care se urzeşte la noi, pentru acest joc ridicol şi nesocotit, ne-am sforţat şi aşteptăm cu mândrie ziua când vom sărbători triumful drepturilor noastre dobândite.
 
Dobrogenii să ia aminte ! 
Nu mă îndrept cu vorba către sufletele sterpe, a celor care vânează puterea - Ei sunt atât de fără ruşine şi aşa de otrăviţi de viţiul necinstei, că nici cu biciul nu i-ai putea întoarce de la intrigă şi minciună. 
E vorba însă de cei mulţi, de poporul care munceşte şi rabdă, de cei cari măresc cu strădania lor bogăţia ţărei.
E o generaţie întreagă de oameni cari se ridică acum, energia românească sbucneşte aici în Dobrogea viguros şi din belşug. Sunt mocanii ajunşi şi ţărani săltaţi, care toţi vor intra mâine în lupta politică. 
Lumea această nouă şi curată, nu trebue lăsată în prada speculanţilor de morală. E nevoe de o îndrumare cinstită. Poporul pregătit şi conştient, poate înălţa o idee, după cum mulţimea slabă şi surprinsă, înalţă pe găgăuţii gălăgioşi şi obrasnici. 
Să fim cetăţeni, nu unelte. 
Naţiunile conştiente şi de ordine, uimesc lumea cu bravura lor. 
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 
Un curent sănătos naţionalist ne poate reda şi mândria şi încrederea în viitorul nostru. Trăim în vremuri de ferbere şi revindecări naţionale, popoare mici şi neluate în seamă se sbat şi-şi cuceresc locul între naţiuni. 
Numai nouă par'că nu ne-ar lipsi nimic. 
Facem reverenţe în toate părţile, zîmbim Europei cu înţeles şi ne strecurăm printre evenimente cu grijă, par'că am avea bătături şi ni-e frică să nu ne calce cine-va. 
Şi-n slăbiciunea şi laşitatea noastră, ne mângâem cu vorbe şi laude petecite, numindu-ne naţiune cuminte şi popor disciplinat.
Nu ştiu e cuminţenie sau boală, dar ştiu că în împrejurările de azi, cuminţenia noastră e ridicolă, căci băeţaşii aceştia nebuni şi prost crescuţi din jurul nostru, ne rând în nas şi-şi vâră mânile obrasnic în talerul nostru cu bucate. 
Dar uitasem, facem şi noi pe grozavii, suntem şi noi hotărâţi până la sânge, lovim şi noi, dar toată această luptă o ducem împotriva noastră însăşi. Facem politică de cârciumă şi intrigă, dăm afară slujbaşi, ne spionăm şi ne săpăm între noi, aşteptăm să venim la putere, facem coaliţie în jurul celor ambiţioşi, după ce le-am smuls promisiuni, pe care le şi scomptăm în viitor…
Dar ideea? 
Pentru ce atâta înspunare ?
Politica nu e un joc de întrecere şi pe rămăşag, politica este o şcoală de cinste şi renunţare. Suntem o naţiune mică. Duşmanii ne pândesc hotarele. În cine să ne încredem ? Singurul nostru ocrotitor, după cum spunea Alexandru cel Bun al Moldovei, este D-zeu şi sabia noastră ... 
Să ne încredem în noi, să ne apropiem, să ferim din sufletul şi gândul nostru, înclinările îndoielnice. Să mergem pe un drum. Şi toate actele noastre, toate aspiraţiunele care ne vor încolţi în suflet, tot gândul şi sforţările noastre, să se înlănţue strâns în ideia de Patrie. 
Patria şi neamul nostru, să fie îndemnul în viitor. Salvarea noastră, e în credinţa pe care vom pune-o în rostul nostru.
Să ne îngrijim neamul, ca să ne respecte şi cei cari vin la noi. Dăm lumei un spectacol dureros de înstrăinare. Nici un neam altul nu-şi nesocoteşte atâta personalitatea. Cine vreţi să ţie samă de noi, când noi căutăm să părem orice, numai români nu? 
Românii de origini deosebite de aici din Dobrogea, s'au arătat întotodeauna buni patrioţi. Ei ne vor urma cu încredere. Noi am fost largi în relaţiunile cu ei. Le-am dat fără cântar şi dragostea şi ocrotirea noastră. Şi dacă ei n-ar vedea că ne respectăm mai sincer între noi, ar căuta să se identifice tot mai mult în aspiraţiunile noastre. 
Cum să se mândrească ei de apropierea de noi, când noi facem toate chipurile să ne lepădăm de ale noastre şi să trecem de oameni cu fasoane străine ? 
Să dăm numai noi semnul unui patriotism luminat şi cinstit şi toţi vor alerga sub drapelul ideii celei mari.”
 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu
 
 
 
Dacă, în urmă cu 122 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto (cu rol ilustrativ): Arhiva ZIUA de Constanța
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală Ioan Adam, un Vlahuţă dobrogean
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Profesori ai Seminarului Musulman din Medgidia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Profesori ai Seminarului Musulman din Medgidia în perioada interbelică

308
#citeșteDobrogea: Unul dintre cei mai importanți prefecți ai Constanței, fondator al Societății studenților români

#citeșteDobrogea: Unul dintre cei mai importanți prefecți ai Constanței, fondator al Societății studenților români

298
#citeșteDobrogea: Dobrogea în contextul Marii Uniri

#citeșteDobrogea: Dobrogea în contextul Marii Uniri

1538
#Dobrogea Digitală: Elevul Pericle Martinescu, evocând profesorii de-acum un secol ai Liceului „Mircea”

#Dobrogea Digitală: Elevul Pericle Martinescu, evocând profesorii de-acum un secol ai Liceului „Mircea”

1214
#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

2814
Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

1905
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

1480
#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

1402
#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

1951
#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

2922
Istoriografia română în sărbătoare:  Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

Istoriografia română în sărbătoare: Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

1794
#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

3336
#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

979
#citeșteDobrogea: 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

#citeșteDobrogea: 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

1480
#Dobrogea Digitală: In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

#Dobrogea Digitală: In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

690
#DobrogeaAcademică:  „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“

#DobrogeaAcademică: „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“

1255
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

1502
#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de jucătorul de tenis Horia Tecău de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de jucătorul de tenis Horia Tecău de Ziua Dobrogei

1692
#Dobrogea Digitală: Pavel Peniu, președintele Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi”, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Pavel Peniu, președintele Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi”, mesaj de Ziua Dobrogei

1516
#citeșteDobrogea: Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX

#citeșteDobrogea: Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX

1403