#DobrogeaDigitală: „Şcoala românească de astăzi se dezvoltă sub semnul mediocrităţii”

  • O analiză sumbră a perspectivelor educației în România
 
Seria de volume intitulate „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România” i-au prilejuit regretatului profesor Petre T. Frangopol o remarcabilă analiză a stării în care se află educația și cercetarea în țara noastră, din perspectiva specialistului care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a promova conștientizarea ideii că educarea tinerei generaţii constituie fundamentul, prezentul şi viitorul unei naţii.



Cu orice prilej, în tot ce a scris și a comunicat, academicianul constănțean a reiterat acest aspect, subliniind necesitatea ca învățământul să devină un obiectiv major al politicii de stat, care, astfel, s-ar dovedi preocupat, pe termen mediu şi lung, de soarta poporului său.

Într-un capitol al volumului III (ce reunește articole publicate în presă, în perioada 2006-2007) autorul analizează perspectivele destul de sumbre ale lipsei de  performanță în educație și tarele sistemului din România.
 
„Şcoala este o componentă esenţială a civilizaţiei. Şcoala românească pre-universitară şi universitară a avut o tradiţie sănătoasă prin reformele promovate de Spiru Haret şi Constantin Angelescu, ce au supravieţuit până în 1948.

Experimentele privind programa (curricula) şcolară făcute în România de astăzi, nu par să fi avut succes. Educaţia universitară la nivelul secolului 21 este inseparabil legată de cercetarea ştiinţifică, iar nivelul acesteia nu mai surprinde pe nimeni, de vreme ce nicio universitate românească nu face parte din primele 500 universităţi ale lumii din lista Shanghai care are criterii binecunoscute: număr de laureaţi ai Premiului Nobel, număr de lucrări ştiinţifice publicate în reviste precum Science (SUA) şi Nature (Anglia), număr de articole publicate în reviste cotate de Thomson ISI, numărul de citări etc.

Şcoala românească de astăzi se dezvoltă sub semnul mediocrităţii. Programele şcolare promovează constant micşorarea efortului de învăţare, ceea ce pune sub semnul întrebării dacă se doreşte într-adevăr pregătirea tineretului României pentru o societate bazată pe cunoaştere.

După absolvirea bacalaureatului, elita şcolară ia calea studiilor către universităţile americane sau din UE, de unde nu sunt încurajaţi să se întoarcă. Un rol important îl are aici şi opinia publică. La noi se discută în fiecare toamnă de w.c-urile şcolare, văruitul şcolilor, despre schimbările regulilor de admitere în liceu şi a modului de susţinere a bacalaureatului. Nimic din freamătul ultimilor ani privind reformele dure ce au loc în educaţia şi cercetarea din ţările UE, SUA, Japonia.

Educaţia universitară în spiritul valorii şi performanţei începe de la cursurile şi laboratoarele din perioada studiilor universitare. Din păcate, membrii catedrelor universităţilor româneşti sunt evaluaţi după cursurile predate, şi nu după valoarea lor ca cercetători. Se perpetuează astfel un sistem în care cursul universitar diferă de o oră de liceu doar prin dificultatea materiilor predate. Obiectele de studiu generale din primii ani ai facultăţii îşi au rolul lor în pregătirea teoretică a viitorului absolvent. Însă lipsa din cursul universitar adresat studenţilor din anii terminali a prezentării ultimelor descoperiri ştiinţifice din laboratorul profesorului de la catedră, dăunează grav actului educaţional. Absenţa unei activităţi de cercetare dinamice în laboratorul profesorului, a publicaţiilor sale din revistele de vârf, văduveşte studentul de oportunitatea de a învăţa prin exemplul personal, cum se face cercetare de performanţă, iar mai târziu ca membru al societăţii, să aprecieze, importanţa cercetării de valoare.

Este un lucru bine ştiut că în România ocuparea unui post didactic sau în cercetare şi promovarea pe scara ierarhică, se fac de cele mai multe ori nu după criterii de performanţă, ci conform relaţiilor şi vârstei. Această situaţie nu este greu de înţeles, de vreme ce evaluatorii au fost promovaţi în baza aceloraşi criterii. Nu poate exista o cercetare de vârf în România fără ca şcoala să fie restructurată din temelii. Şcoala este singurul loc al deprinderilor intelectuale şi sociale, al excelenţei profesionale a viitorilor cetăţeni ai României. Cum pot deveni tinerii de azi buni profesionişti ai ţării lor, dacă nu vor să înveţe matematica, fizica chimia, dar doresc să promoveze bac-ul, ca să nu mai vorbim în ce măsură au sentimentul patriei, pentru că este o acţiune deliberată ca să nu se mai vorbească de patrie şi de istoria neamului.”
 

#citeşte mai departe în „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România” 
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.III
#Autor Petre T.Frangopol

Dacă, în urmă cu 124 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto: captura Youtube/Arhiva TVR


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală „Calitatea unei naţiuni depinde de elitele sale”

#Dobrogea Digitală: Ne putem educa pentru a fi „altfel”
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

631
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

622
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

826
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1027
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1560
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1619
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1856
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1671
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1597
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1474
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1966
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2346
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2541
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2851
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2808
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2560
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2528
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2682
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2801
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3458