#DobrogeaDigitală - „Sunt frate cu un fir de iarbă”, de Pericle Martinescu: „Dacă aș putea să scriu toată drama mea”


Pericle Martinescu este prezent cu toate operele sale în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, care își onorează datoria de a face cunoscut publicului cititor un scriitor de mare forță, născut pe meleaguri dobrogene, rămas însă destul de discret și nedrept de puțin promovat în volumele de istorie literară.

Deși cele mai prețioase pagini ale sale rămân cele din jurnalele intime, care acoperă peste o jumătate de veac de trăiri și evenimente, Pericle Martinescu a scris și un volum de poeme în proză, „Sunt frate cu un fir de iarbă” în care își cântă iubirea zbuciumată și lupta dulce-amară cu destinul de veșnic îndrăgostit, alergând după „fantoma fericirii”.

Volumul, apărut în 1941, este parcursul unui „suflet chinuit”, pendulând permanent între extaz și agonie, montând în metafore introspecții și considerații profunde asupra destinului, asupra libertății sau înlănțuirii prin dragoste, asupra singurătății sau poeziei. Viața e văzută ca „un imens ocean, la marginea căruia se nasc și mișună oamenii, ca niște ființe paradoxale care admiră perspectivele lui nesfârșite, dar se tem de apa ce se sbuciumă într’un vecinic tumult”.

Reproducem mai jos un fragment din cele câteva zeci de pagini de proză lirică, pline de sfâșieri, de balans extatic între Paradis și Infern:

„Ah, dacă aş putea să scriu toată drama mea, dacă aş putea să spun prin cuvinte tot ce îmi spuneau ochii tăi în serile când se întâlneau cu ochii mei!
Privirile tale erau mai tulburătoare şi mai adânci decât misterele nopţii, mai mute decât ale unui sfinx, dar prin pânzele lor tremurătoare întrezăream toată împărăția Durerii și a Iubirii, toată odiseia fericirii omenești care s'a desfășurat dealungul mileniilor, dela primii oameni goniţi din Paradis şi până la noi.
În adâncul ochilor tăi am văzut umanitatea întreagă sbuciumându-se din cauza iubirii - şi, undeva, departe de tot, am zărit-o pe Eva plângând de remuşcare la umbra Paradisului din care a fost isgonită.
Ah, dacă aş putea să scriu toată drama mea! Oamenii ar ceti-o cu lacrimi şi mi-ar deplânge tristeţea - dar nici unul n'ar înţelege că, privind în ochii tăi adânci, eu am simţit pe inimă greutatea milenară a Blestemului lor sublim, împletit din lacrimi şi singurătate.

 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF

 

Nu-s nici cel mai mare, dar nici cel mai mic dintre oameni. Nu-s nici cel dintâi, dar nici cel din urmă trecător prin viaţă.
Nu-s nici cel mai bun, dar nici cel mai rău dintre fiii pământului. Totuşi, pe mine mă sfâşie vertigiul tuturor înălţimilor și tuturor adâncimilor, în mine există binecuvântarea tuturor începuturilor şi blestemul tuturor sfârșiturilor și existența mea e alcătuită dintr'un Paradis și dintr'un Infern, care bat în acelaș tempo, sdrobindu-se între ele şi refăcându-se în fiecare clipă, ca cele două auricole ale inimii.
Iubita mea, tu ţi-aminteşti păcatul pentru care am fost blestemat să duc pe umeri un asemenea Destin?”



#citeşte mai departe în Sunt frate cu un fir de iarbă
#„Sunt frate cu un fir de iarbă”
#Autor Pericle Martinescu
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța
 

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu: „E un roman întreg în această moarte clandestină”

#DobrogeaDigitală - „Jurnal intermitent”, de Pericle Martinescu: Tumultuoasa vizită a mareşalului Tito la Bucureşti

#DobrogeaDigitală - „Jurnal intermitent”, de Pericle Martinescu: Pericle Martinescu, angajat să scrie o biografie romanţată a prim-ministrului Petru Groza

 #DobrogeaDigitală - „Jurnal intermitent”, de Pericle Martinescu: Moartea suspectă a lui Marin Preda

#DobrogeaDigitală - „Jurnal intermitent”, de Pericle Martinescu: Agapă printre artiştii Operei. Petru Groza, aşa cum puţini l-au cunoscut

#DobrogeaDigitală - „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu: În volumele epurate de comunişti ni se prezintă „un popor compus din escroci, semidocţi şi tot felul de lichele”

#DobrogeaDigitală - „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu: Modificarea ortografiei limbii române, susţinută de „filologii” improvizaţi
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

2307
#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan:  Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan: Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

2098
In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

2261
#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

2220
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

2416
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

2306
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1896
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1684
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1501
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2506
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2512
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2405
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1975
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1695
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1656
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

1406
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3220
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2972
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2195
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2593