#DobrogeaDigitală: „Tanagra. Callatis. Măști și figurine din atelierele de la Mangalia”, autor Vasile Canarache, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța

Apărut în anul 1969, în seria publicațiilor Muzeului de Arheologie Constanța, volumul „Tanagra. Callatis. Măști și figurine din atelierele de la Mangalia” debutează cu mărturisirea marelui istoric Vasile Canarache (6 februarie 1896 -  4 august 1969) legată de originile acestui demers de a aduce în atenția publică frumoasele figurine ale antichității, așa cum i-au fost ele puse la dispoziție de colecționari.
 
„Faimoasele descoperiri de la Tanagra, din anul 1870, dovedesc, prin miile de exemplare scoase atunci la iveală, că la începutul sec. IV î.e.n. s-a produs un mare salt, ajungându-se de la figurinele arhaice la cele pe care le vom numi, în genere, elenistice”. Aceste figurine, care au avut o mare răspândire în întreaga lume elenistică, se găsesc și la noi”.
 
Faima orășelului Tanagra, din Beoția (ținut din centrul Greciei, situat între Golful Corint și Golful Eubeea. Capitala modernă este Levadeia, iar capitala antică a fost Teba. Teritoriul provinciei antice Beoția face parte în prezent din unitățile administrative Atica și Boeția - numite namos) a cucerit lumea modernă, devenind patria coroplasticii (arta de a modela în ceară) elenistice „a acestei arte minore, s-a dovedit a fi cea mai variată și mai răspândită, cea mai populară și cea mai omenească dintre artele trecutului, de care se bucura tânăr și bătrân, bogat și sărac, laic și credincios. (...)
 
Faimoasele descoperiri de la Tanagra, din anul 1870, dovedesc, prin miile de exemplare scoase atunci la iveală, că la începutul sec. IV î.e.n. s-a produs un mare salt, ajungându-se de la figurinele arhaice la cele pe care le vom numi, în genere, elenistice. După 1921, Vasile Canarache a început să urmărească la Mangalia statuetele de lut ars, a căror descriere o puteți lectura în această carte.
 
„Am cunoscut atunci prima carte românească de specialitate, tipărită la București, în «Stabilimentul grafic I.V. Socecu», cu următorul titlu: «Statuetele de lut din Tanagra și în special cele din colecțiunea Esarcu de la Atheneul Român din Bucuresci». Autorul: Aurelia M. Bragadiru. Cartea a apărut în 1894, adică cu 10-15 ani după ce lumea întreagă fusese cucerită de descoperirile de la Tanagra.
Și iată că, după 25 de ani, un om găsea la Mangalia, în vechiul Callatis, tipare și figurine de aceeași mărime - 5 până la 30 cm - cu aceeași alură artistică și coloristică, cu aceeași expresie și factură ca și cele de la Tanagra beoțiană, fără să fi fost aduse, toate, de acolo (...).
 
Firește, lucrarea din 1894, tipărită la București de Aurelia M. Bragadir, nu pomenește nimic despre existența unei astfel de comori pe teritoriul țării noastre. Și nici Constantin Asarcu, ministru al României la Atena pe la 1880, adică atunci când locuitorii din Tanagra revoluționau lumea cu descoperirile lor, n-a știut că avem la noi în țară atât de multe figurine de tipul celor din Tanagra. El a achiziționat în Grecia, cu multă cheltuială, 21 de tanagrale, pe care le-a adus în țară, și cu care a înzestrat Ateneul Român, la ctitoria căruia participase (...).
 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF!

Momente culminante ale istoriei tanagralelor de la Callatis au fost acelea când s-a dărâmat vechea primărie și când obiecte prețioase au luat drumul rudelor sau prietenilor vechiului primar. Tot cam atunci, doctorul Petrov din Mangalia avea o colecție de peste 100 de splendide exemplare, cum și câteva tipare, despre care nu se mai știa nimic. Cojocarul Sava, care își făcuse o casă în apropierea poștei (acolo unde se află astăzi brutăria) găsise, la săparea pivniței, un cuptor dărâmat, de unde a scos circa 50 de statuete și aplice mari de pământ ars, pe care le-a dus peste graniță (...).
 
Muzeul din Mangalia, care poseda la un moment dat câteva sute de statuete, a fost mutat din loc în loc. Ultima dată, pe când era instalat în vechea biserică ortodoxă, tavanul și zidurile bisericii s-au dărâmat, prinzând sub moloz prețioasele valori ale antichității. Cine a vrut și cine n-a vrut a scos din moloz, cum a putut și cum n-a putut, tot ce a fost mai bun și mai ales, între care sute de statuete de Tanagra, vase de sticlă și de ceramică, monede, greutăți de pământ ars în formă de trunchi de piramidă, inscripții etc. (...).
 
Cred că astăzi sunt în țară aproximativ 50 de colecționari de figurine elenistice, descoperite întâmplător, uneori și organizat, în cuprinsul vechiului Callatis. Încă din 1950 m-am adresat unora dintre acești colecționari, rugându-i să-mi pună la dispoziție piesele lor, ca să le prezint într-un studiu special (...).
 
Am pus în lucru, în volumul de față, un număr de 281 exemplare, aparținând colecțiilor celor mai de seamă iubitori ai acestei splendide ramuri a artei minore, exemplare care vor putea fi văzute acum pentru prima dată în ansamblu și în toată măreția lor”.
 
Cele mai multe exemplare (95) i-au fost puse la dispoziție de dr. Horia Slobozeanu (București), apoi la Muzeul de Arheologie Constanța se aflau 45, prof. Mircea Herovanu (București) - 41, Eugen Jebeleanu (București) - 34, dr. Mircea Athanasiu (București) - 13, Gellu Naum (București) - 11, George Severeanu (București) - 7, câte șase de la George Buzdugan, respectiv Vladimir Colin (ambii București), Marcela Mirea (București) - 4, trei de la Ivanciu Băcăoanu (Constanța) și câte un exemplar de la Constantin Baratschi, respectiv Gabriela Bordenache (ambii București).
 
Descoperă și alte cărți semnate de Vasile Canarache disponibile în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța
 
„Tezaurul de sculpturi de la Tomis", de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, A. Rădulescu

„Muzeul de Arheologie Constanța“, de V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu, A. Rădulescu

 
Citește și:
 
Vasile Canarache, vizionarul care a făcut din Constanţa un oraş istoric „Când mergi mai adânc cu plugul pe ogoare, găseşti urmele veacurilor trecute“

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Muzeul de Arheologie Constanța“, un ghid complet de acum șase decenii

Vasile Canarache, istoric, arheolog şi muzeograf

#Dobrogeaetnică: „Meritul Dobrogean“ pentru Vasile Canarache (6 februarie 1896 - 4 august 1969)