#DobrogeaDigitală – „Teatrul Liric (Opera Constanța)”, de Adrian Doxan: Prim-balerina Isabela Aguletti – grație și dăruire artistică


Rod al unui amplu demers de cercetare, documentare în arhive, pe un material imens, lucrarea de doctorat a prof. dr. Adrian Doxan (30 august 1949 – 30 martie 2018), intitulată „Teatrul Liric (Opera Constanţa)“, apărută la Editura Ex Ponto în anul 2007, marchează o jumătate de secol de viaţă muzicală la Constanţa.
 
În cele peste 600 de pagini ale sale, teza parcurge toate fazele necesare pentru circumscrierea acestui subiect complex, constituind o bază de informaţii utile pentru orice cercetare ulterioară.
 
Este și cazul de față, al prim balerinei Isabela Aguletti (2 februarie 1944 – 26 iunie 2004), de la a cărei trecere în neființă se împlinesc astăzi 16 ani și despre a cărei fulminantă carieră am găsit nu mai puțin de 120 de citări în cartea „Teatrul Liric (Opera Constanţa)“,  dintre cele mai elogioase: „cu o linie frumoasă, elegantă”, „a demonstrat o bună tehnică, graţie şi frumuseţea mişcărilor trupului, sensibilitate şi dăruire artistică”, „într-o formă de excepție”, „aflată într-o formă excelentă, demonstrând sensibilitate şi o tehnică de invidiat”.
 
Pentru remarcabilele sale prestații pe scena de la malul mării, în semn de apreciere și prețuire, cu prilejul evenimentului de pe 12 iunie 2018, intitulat sugestiv „Incredibila memorie a teatrului constănțean” când cotidianul ZIUA de Constanța a readus în atenția comunității constănțene valorile artistice constănțene, un gest simbolic s-a îndreptat și către prim balerina Isabela Aguletti.

„A absolvit liceul coregrafic din Bucureşti în 1962, la clasa profesorilor Clara Vollini, Tilde Urşianu şi Gelu Matei, după care a fost repartizată la Teatrul liric din Constanţa. Sub îndrumarea maestrei de balet Mireille
Savopol, a urcat rapid treptele profesionale (solistă şi apoi primsolistă), titluri care au fost pe deplin meritate datorită rezultatelor imediate şi a muncii, a studiului necruţător la sală sau la cursurile de perfecţionare din Dresda în 1971. A interpretat un repertoriu bogat din care nu au lipsit marile partituri clasice. In rolul Swanhildei din Coppelia a făcut o demonstraţie de virtuozitate de mare clasă, dând impresia de zbor aerian, cu piruete şi sărituri largi şi elegante, fără aparenţe de efort, lucru apreciat de public şi presa timpului. A jucat în Giselle, Esmeralda, Quitteria din Don Quixote, Zîna din Spărgătorul de nuci, Fântâna din Bahcisarai, precum şi în baletele modeme: Orele Mării, Miniaturi în paşi de dans, O viaţă, etc. A dansat de asemenea peste hotare în turneele efectuate în Bulgaria, Italia, URSS, RDG, Germania, Olanda, Belgia, Austria. După pensionare în 1990, continuă să vină la Operă în calitate de spectator fidel”.
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF
 

„În 1962 la Teatrul muzical constănţean vine mezzosoprana Bucura Iordăchescu, care va urca treptele unei frumoase cariere în perioada anilor 1962-1986, realizând peste 25 de roluri diferite în plan muzical şi dramaturgie, iar la balet va fi repartizată în acelaşi an Isabela Aguletti, care va face o frumoasă carieră sub îndrumarea maestrei de balet Mireille Savopol. Va juca în baletele «Când strugurii se coc», «Giselle», «Esmeralda», «Coppelia», «Don Quijote», «Spărgătorul de nuci», «Orele mării» etc”.
 
„S-au evidenţiat Isabela Aguletti şi Fănică Lupu, care au demonstrat, virtuozitate, dinamism, o tehnică bine pusă la punct, un limbaj al trupului excelent coordonat, alături de întreaga echipă care au creat tablouri de o rară frumuseţe, cu elanul lor tineresc şi cu dorinţa de obţine aprecierile publicului, întreaga echipă a realizat un spectacol de mare ţinută artistică” (baletul în două acte „Orele Mării”, martie, 1979)
 
„Isabela Aguletti este o revelaţie în regina ielelor Myrtha. În compoziţia sa
greu de egalat este frumoasă, statuară, redefinind mişcarea parcă „au
rallenti" tocmai pentru a-i conferi strălucire şi autoritate glaciară” („Giselle”, 1978).
 
#citește mai departe în „Teatrul Liric (Opera Constanța)”, de Adrian Doxan
https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/teatrul-liric-opera-constanta-610.html
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

#RespectTeatru: Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru balerina Isabela Aguletti

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Omagiu și recunoștință pentru scriitorul identificat cu orașul său

#citeșteDobrogea: Omagiu și recunoștință pentru scriitorul identificat cu orașul său

1181
#citeșteDobrogea: Cazinoul din Mamaia, efigia de altădată a stațiunii

#citeșteDobrogea: Cazinoul din Mamaia, efigia de altădată a stațiunii

995
Zeii orașului Tomis (IV) - Divinitățile orientale

Zeii orașului Tomis (IV) - Divinitățile orientale

944
#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene

#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene

1255
  #DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

997
Astăzi, scriitorul Alexandru Mihalcea aniversează 84 de ani. Amintiri dintr-un trecut marcat de chinuri

Astăzi, scriitorul Alexandru Mihalcea aniversează 84 de ani. Amintiri dintr-un trecut marcat de chinuri

1068
#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

1480
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

980
Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

2065
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

1265
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

1748
#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

1378
#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

1104
#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

1621
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

1114
#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”:  Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”: Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

1654
Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

1985
#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

1615
#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian:  „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

1613
Marea și muzica. Concerte de weekend

Marea și muzica. Concerte de weekend

1451