02 Sep, 2020 00:00
2330
„Festivalul Internaţional de Operă şi Balet. Ediţia a XXII-a, 21 iunie - 15 iulie 1996
Festivalul Internaţional de Operă şi Balet al acestei ediţii a fost realizat cu o jumătate din bugetul ediţiei trecute, dar fără a se renunţa la calitatea spectacolelor. Deşi invitaţii au fost mai puţini de cum ne-am fi dorit, colectivul Teatrului liric din Constanţa sprijinit de inimoşi sponsori a reuşit să realizeze un program cu lucrări de referinţă din domeniul liric: Colectivul de organizare a fost format din: Cristian Mihăilescu - director al Festivalului, Sorin Lucian Ionescu – director Executiv, Doina Voivozeanu - coordonator programe, Magdalena Iliescu - coordonator economic.
În cadrul editiei din acest an a Festivalului International de Operă şi Balet de la Constanţa, spectacolul cu cele mai multe capete de afiş a fost, detaşat, Carmen. În opera lui Bizet au apărut trei cântăreţi şi un dirijor din străinătate, precum şi solişti ai Operei Naţionale din Bucureşti. Oaspeţii străini au venit de la Viena, Paris şi Chişinău, mai ales vest-europenii fiind artişti cu un bun renume, proveniţi de la Wiener Staatsoper, Wiener Volksoper şi opera Bastille din Paris.
O dovadă zdrobitoare a valorii şcolii interpretative româneşti a fost faptul că protagonista spectacolului este o conaţională: Ruxandra Donose, tânără mezzosoprană care și-a început cariera la Teatrul liric constănţean şi care a acceptat cu generozitate să cânte iar pentru publicul de la malul mării. Ruxandra Donose realizează o extraordinară creaţie actoricească, la nivelul celor mai convingătoare şi interesante versiuni. Ea gândeşte în amănunt rolul, are o notabilă diversitate de mijloace de exprimare, coroborând cântul cu actoria, cu dansul şi cu mânuirea abilă a castagnetelor. Pe scenă nu numai că reuşeşte că convingă pe deplin, dar o face într-un mod spectaculos, lăsând o adâncă impresie spectatorilor. Cel de-al doilea vârf al interpretării a fost dirijorul francez Franck Galli, un profesionist cu experienţă, un om care realmente a tras după el orchestra constănţeană, imprimându-i un spirit al trăirii muzicii, cerându-i mult, impunând pretenţii muzicale înalte, care au mobilizat şi ambiţionat colectivul teatrului.
În rolul lui Don Jose a evoluat austriacul Kurt Schreibmayer, o apariţie scenică impresionantă: tânăr, înalt, atletic. La aceste calităţi native se adaugă atenţia deosebită pentru realizarea adevărului scenic. Vocea tenorului este puternică, sigură, cu acute luminoase şi ample. În faţa acestor trei artişti care s-au evidenţiat pe deplin, baritonul Petre Racoviţă de la Opera Naţională din Chişinău nu a avut forţa artistică de a se impune.
«Deşi Carmen este un spectacol vechi, prin intensitatea pregătiri lui, prin participarea de excepţie a protagoniştilor, prin ataşamentul arătat de către colectivul constănţean (câteva personaje secundare şi corul), la care se adaugă prezenţa mezzosopranei Adriana Alexandru, a sopranelor Elena Rotari şi Svetlana Leviţchi, si a tenorilor Nicolae Andreescu şi Florian Ioniţă, reprezentaţia a fost un mare succes», spune muzicologul Mihai Cosma.
Mass-media evidenţiază nostalgia soliştilor care au activat la Teatrul liric constănţean, unde s-au ataşat într-o perioadă scurtă de acest colectiv, neuitând să revină pe această scenă, chiar după succesele obținute în străinătate.
«Poate din considerente de ordin nostalgic-sentimental, Opera din Constanţa fiind cea în care (pe când îi era solistă) a cântat pentru prima oară rolul Carmen, poate că direcţiunea acestui teatru ştie să atragă interpreţii de valoare, fapt este că Ruxandra Donose, după afirmarea ei internaţională, a ales să revină pentru prima dată în România pe o scenă de operă tot la Constanţa. N-a revenit singură, ci alături de unul din partenerii ei vienezi în această operă - tenorul Kurt Schreibmayer, care s-a dovedit a fi un Don Jose nu numai plăcut la înfăţişare, dar ci şi de o sinceritate artistică emoţionantă» - afirmă Ligia Ardelean în Actualitatea muzicală”.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: