#DobrogeaDigitală: Teodor T. Burada, călător prin Dobrogea


Astăzi se împlinesc 97 de ani de la moartea eruditului folclorist, etnograf şi muzicolog român Teodor T. Burada, cel care, în urmă cu 140 de ani, concepea prima cercetare monografică etnofolclorică asupra Dobrogei, pământul ce abia revenise sub administraţie românească, după patru secole de dominaţie străină.
 

 
Născut pe 3 octombrie 1839, la Iaşi, într-o veche familie de cărturari aromâni stabiliţi în Moldova, Teodor T. Burada s-a familiarizat de mic cu muzica şi limbile străine, studiind mai târziu cu profesori celebri, de talia lui V. A. Urechia sau Grigore Cobălcescu.

A studiat Dreptul la Academia Mihăileană şi la Universitatea din Iaşi, apoi, la Paris, a fost primul student român al prestigiosului Conservatoire imperial de musique et déclamation (1861 - 1865). Pregătirea de excepţie pe tărâm muzical îi va permite o vastă activitate concertistică atât în ţară, cât şi în străinătate, în special în ţările unde este purtat de pasiunea pentru etnografie şi folclor.

A fost pasionat, deopotrivă, de istorie şi arheologie, numele său fiind legat de descoperirea culturii Cucuteni, o cultură neolitică importantă a Europei între 5000 Î.Hr. şi 2750 Î.Hr.

La Conservatorul ieşean, înfiinţat în 1860 de Cuza şi Kogălniceanu, a predat teorie şi solfegii, avându-i colaboratori pe Gavriil Musicescu, Eduard Caudella şi Titus Cerne.

Membru al Junimii din anul 1878, Teodor Burada activează mai ales în cadrul Societăţii Știinţifice şi Literare din Iaşi, al cărei preşedinte este timp de mai mulţi ani, şi colaborează la „Convorbiri literare”, „Arhiva”, „Revista pentru istorie, arheologice şi filologice” şi „Românul”.

Preocupările în domeniul istoriei literare se concretizează în cărţile: „Istoria teatrului în Moldova” (I-II, 1915-1922) şi „O călătorie în Dobrogea” (1880).

Lucrarea, considerată prima încercare de cercetare monografică etnofolclorică a unei regiuni româneşti, un veritabil tezaur şi act de identitate culturală a dobrogenilor, a fost scrisă la sfârşitul secolului al 19-lea, după o incursiune prin satele Perjoaia, Rasova, Cochirleni, Topalu, Somova şi Niculiţel.
 
Monografia este citată, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu, în volumul „Istoria Dobrogei”, aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa. 
 

„Dacă cineva ar dori să-şi formeze o imagine a Dobrogei la sfârşitul conflictului, atunci lectura însemnărilor etnografului Th. Burada, călător pe aceste meleaguri, ar fi tocmai potrivită.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!


 

«Am rămas pătruns de jale - scria el - văzând calamităţile şi pustiirile făcute de ultimul război: oraşe distruse, sate întregi pustiite cu desăvârşire, încât abia se mai cunoaşte că prin acele locuri au locuit oameni; pietrele cimitirelor mai dovedesc călătorului că în apropierea lor au fost cândva aşezări omeneşti»“.

 Volumul „O călătorie în Dobrogea” a fost retipărit şi dăruit dascălilor ce vor să le predea copiilor folclorul autentic, de către Centrul Cultural din Constanţa, care poartă, de altfel, numele marii personalităţi.

Teodor Burada s-a stins din viaţă la 17 februarie 1923.

Pentru o activitate atât de intensă şi diversă ca domenii şi forme de manifestare, la dispariţia sa, Nicolae Iorga afirma că Burada a fost un artist „dăruit pentru binele obştesc”, caracterizat de „o modestă hărnicie în serviciul patriei”.

 
Sursa foto: captură YouTube/TVR Cultural
 
Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea In Memoriam Teodor Burada. 96 de ani de la dispariţia autorului primei monografii etnofolclorice dobrogene

 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Petre Diaconu, spiritul Păcuiului

Petre Diaconu, spiritul Păcuiului

1249
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Devotamentul și dăruirea marelui filantrop Armenac Manissalian

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Devotamentul și dăruirea marelui filantrop Armenac Manissalian

1233
Constanța la începutul veacului trecut

Constanța la începutul veacului trecut

2213
#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu: „Să fie păcăleală de 1 aprilie sau e lucru serios?”

#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu: „Să fie păcăleală de 1 aprilie sau e lucru serios?”

2095
#citeșteDobrogea: Idris Asanin, „tătarul patriei străbune”

#citeșteDobrogea: Idris Asanin, „tătarul patriei străbune”

1908
Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (II) - Bulbul, Laz Mahale, Kartal

Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (II) - Bulbul, Laz Mahale, Kartal

2847
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Părintele Avedis Mandalian rememorează o dată istorică în viața comunității armene din Constanța

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Părintele Avedis Mandalian rememorează o dată istorică în viața comunității armene din Constanța

1185
Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (I) - Kuzgun, Kara-Omer, Alakapî

Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (I) - Kuzgun, Kara-Omer, Alakapî

6614
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Suren Kolangian, un autentic istoric al neamului armenesc

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Suren Kolangian, un autentic istoric al neamului armenesc

1771
#DobrogeaDigitală: Carmen Gutuleanu sau distinsa doamnă a pianului, aflată în spatele multor glorii lirice

#DobrogeaDigitală: Carmen Gutuleanu sau distinsa doamnă a pianului, aflată în spatele multor glorii lirice

3040
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Prodigios „slujitor” al Thaliei, Florin Kevorkian - actor, regizor, scenarist, profesor la UNATC

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Prodigios „slujitor” al Thaliei, Florin Kevorkian - actor, regizor, scenarist, profesor la UNATC

2641
#citeșteDobrogea: Remember George Pruteanu, la 12 ani de la dispariție. „A asculta manele e degradant ca și a te scobi în nas cu degetul până la cot”

#citeșteDobrogea: Remember George Pruteanu, la 12 ani de la dispariție. „A asculta manele e degradant ca și a te scobi în nas cu degetul până la cot”

1704
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Levon Kalustian - cel mai de seamă publicist al epocii interbelice

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Levon Kalustian - cel mai de seamă publicist al epocii interbelice

1234
#DobrogeaDigitală: Un senior al baletului constănțean, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Un senior al baletului constănțean, la aniversare

1148
102 ani de la actul Unirii de la Chișinău (27 martie/9 aprilie 1918): Unirea Basarabiei cu „mama sa”, România, în lumina unor lucrări ale istoricilor transpruteni

102 ani de la actul Unirii de la Chișinău (27 martie/9 aprilie 1918): Unirea Basarabiei cu „mama sa”, România, în lumina unor lucrări ale istoricilor transpruteni

539
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Dr. Iacob Melcon Iacobovici - „omul de bronz” al lumii medicale românești

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Dr. Iacob Melcon Iacobovici - „omul de bronz” al lumii medicale românești

1500
#citeşteDobrogea: Panait Cerna, poetul emblematic al Tulcei

#citeşteDobrogea: Panait Cerna, poetul emblematic al Tulcei

1486
#citeșteDobrogea: Pilda făuritorului de așezăminte istorice constănțene, preotul Nicolae Paveliu, la 146 de ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Pilda făuritorului de așezăminte istorice constănțene, preotul Nicolae Paveliu, la 146 de ani de la naștere

1484
#DobrogeaDigitală: Ștefan Bezdechi, filologul de excepție care ne-a adus mai aproape clasicismul antic

#DobrogeaDigitală: Ștefan Bezdechi, filologul de excepție care ne-a adus mai aproape clasicismul antic

1173
Medgidia în perioada comunistă (I)

Medgidia în perioada comunistă (I)

1498