#DobrogeaDigitală: Titu Maiorescu - „om însemnat, mai mult avocat decât filosof”

  • La 18 iunie, se împlinesc 105 ani de la moartea lui Titu Maiorescu, unul dintre fondatorii Academiei Române
 
Cu o cariera strălucită în politică, avocatură, pedagogie și literatură, fondatorul „Junimii”, Titu Liviu Maiorescu, s-a stins pe 18 iunie 1917, după o viață plină și agitată, marcată de tot felul de scandaluri literare sau domestice.

Maiorescu s-a născut în 1840, într-o familie de cărturari (tatăl său, Ioan, a fost profesor la Colegiul „Sfântul Sava”, director al Eforiei Instrucțiunii Publice și profesor la Școala Superioară de Litere din București). Micuțul Titu avea la naștere o pată violacee pe frunte, de aceea s-a spus că e om însemnat şi va deveni „cineva”.

La vârsta de 11 ani, se mută împreună cu părinții și sora la Viena, unde tatăl său era salariat al Ministerului de Justiție. Aici urmează cursurile Academiei Tereziene, pe care le absolvă ca șef de promoție.



Încă din adolescență, începe să scrie cu consecvență, redactând celebrele „Însemnări zilnice“, un jurnal intim care va însuma, până la sfârşitul vieţii, nu mai puțin de 42 de volume, aflate astăzi în fondul de manuscrise al Bibliotecii Academiei Române și la Biblioteca Centrală de Stat din București.

Ambițios și tenace, Maiorescu se preocupă cu seriozitate de pregătirea sa academică, în mai multe domenii, obține un doctorat în filosofie „magna cum laude“, apoi, licența în litere și filosofie la Sorbona și, după încă un an de studii universitare la Paris, licența în drept.

Încă de foarte tânăr intră în politică, este deputat de Argeș (1871) și de Vaslui (1883), apoi ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice (1874, 1876, apoi în 1888 și 1890), Ministru al Justiției (1912), prim-ministru al României (1914), Companion și Maestru în Loja masonică ieșeană “Steaua României” (1866 ). Autorul „formelor fără fond” a profesat ca avocat și profesor universitar, a condus ziarului “Timpul” din București și Revista „Convorbiri Literare” de la Iași. 

Despre el, au circulat în epocă - și chiar mai târziu, până în contemporaneitate - tot felul de informații denigratoare la adresa moralității sale și a modului în care își rezolva conflictele. S-a vorbit mult despre implicarea sa în stigmatizarea lui Eminescu și declararea poetului ca bolnav psihic. De asemenea, în presa de la sfârșitul secolului XIX, se spunea că, în calitate de avocat, apăra cauze îndoielnice, cu mize financiare uriașe.

Așa este și cazul procesului în care criticul avocat și ministru l-a apărat pe Abdulah Mustafa, un tătar care, pe baza unor documente false, a revendicat proprietatea unei uriașe suprafețe de pădure din Dobrogea.
 
Iată, mai jos, câteva considerații ale scriitorului dobrogean Pericle Martinescu, pe marginea jurnalului lăsat de Titu Maiorescu, inserate în volumul Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”:
 
„Am început să citesc al doilea volum din Însemnările zilnice ale lui Maiorescu (anii 1881-1886). Mărturisesc că nu mă încântă. Le citesc totuşi cu interes. Şi poate că nici n-ar trebui să pretind mai mult - să cer literatură de la un jurnal intim de o desăvârşită sinceritate. Uneori e interesant prin datele consemnate, alteori prin reflecţiile - rare - sau gândurile ce-i vin în fuga condeiului. T.M. a fost un temperament echilibrat, îngrijit totdeauna de partea materială, şi în fiecare pagină aminteşte de temperatura zilei, de confortul personal, ţine socoteala fiecărui ban cheltuit, având însă şi un interes deosebit pentru manifestările spiritului.

A fost în orice caz mai mult avocat decât filosof și un avocat bine instalat, în viață și în profesie, căruia îi mergeau admirabil treburile. Cred că a rămas în istorie, nu prin opera sa, ci datorită influenţei personale pe care a avut-o asupra contemporanilor. Cât despre rest, nu văd - în afară de discursurile omului politic - ce a rămas de la el, valabil astăzi. Poate îl judec eu aşa, care n-am fost niciodată „maiorescian" (ba, dimpotrivă!) însă sincer vorbind cam asta e situaţia lui. N-are, în toate aceste însemnări zilnice, nici o sclipire, nici o pagină care să te mişte, nici o relatare care să iasă din banal. Totul e plat, amorf, anost. Și totuși - ciudat! - îl citesc cu multă curiozitate. Probabil că ăsta este principalul merit al unui jurnal intim.”
 
 
#citeşte mai departe în „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu
#Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”
#Autor Pericle Martinescu

Dacă în urmă cu 124 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: captură youtube/arhiva tvr


Citeşte şi:  #Dobrogea Digitală: Titu Maiorescu și „păcatele” sale
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

In memoriam Boris Caragea, sculptorul care a lăsat moștenire Constanței opere de mare valoare

In memoriam Boris Caragea, sculptorul care a lăsat moștenire Constanței opere de mare valoare

1860
In memoriam: Cik Damadian, somitatea care a portretizat alte somități

In memoriam: Cik Damadian, somitatea care a portretizat alte somități

2071
Omagiu pentru Virgil Coman, ilustrul istoric dobrogean, plecat în lumea celor drepți mult prea devreme

Omagiu pentru Virgil Coman, ilustrul istoric dobrogean, plecat în lumea celor drepți mult prea devreme

1974
In memoriam: Vasile Canarache  - „Şi iată că, după 25 de ani, un om găsea la Mangalia, în vechiul Callatis…“

In memoriam: Vasile Canarache - „Şi iată că, după 25 de ani, un om găsea la Mangalia, în vechiul Callatis…“

1701
#citeșteDobrogea: Industria constănțeană de dulciuri în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Industria constănțeană de dulciuri în perioada interbelică

1032
#citeșteDobrogea: Bombardarea Catedralei din Constanța - „Vreo şase bombe au dărâmat şi catedrala şi palatul“

#citeșteDobrogea: Bombardarea Catedralei din Constanța - „Vreo şase bombe au dărâmat şi catedrala şi palatul“

1130
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Hotel Palace, „cel mai luxos şi confortabil hotel din Constanţa“(XIII)

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Hotel Palace, „cel mai luxos şi confortabil hotel din Constanţa“(XIII)

1094
#citeșteDobrogea: Regizorul dobrogean, Stere Gulea, la aniversare. Cu respect, la mulți ani!

#citeșteDobrogea: Regizorul dobrogean, Stere Gulea, la aniversare. Cu respect, la mulți ani!

914
​#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - doctor Aristide Karatzali, „medic de copii și boale de piept“

​#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - doctor Aristide Karatzali, „medic de copii și boale de piept“

1614
#citeșteDobrogea: Turcii dobrogeni și preocupările lor după 1878 (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Turcii dobrogeni și preocupările lor după 1878 (GALERIE FOTO)

1759
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Foto-Royal, reușită garantată“ (XII)

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Foto-Royal, reușită garantată“ (XII)

1672
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Avocații Constanței din perioada interbelică (XI)

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Avocații Constanței din perioada interbelică (XI)

1130
#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VII. „Toate popoarele creștine păstrează reminiscenţe din cultul păgăn, datini şi sărbători de care nu s-au putut desbăra“

#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VII. „Toate popoarele creștine păstrează reminiscenţe din cultul păgăn, datini şi sărbători de care nu s-au putut desbăra“

1236
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Cinema Tomis, locul de întâlnire al elitei constănțene“ (X)

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Cinema Tomis, locul de întâlnire al elitei constănțene“ (X)

1266
#GhidDobrogean1924: (IX) Reclame interbelice de la malul mării - „Parfumeria lui Ioan G. Papaianuș, mai eftin ca oriunde“

#GhidDobrogean1924: (IX) Reclame interbelice de la malul mării - „Parfumeria lui Ioan G. Papaianuș, mai eftin ca oriunde“

1375
In memoriam Petre Covacef, inginerul dobrogean pasionat de istorie

In memoriam Petre Covacef, inginerul dobrogean pasionat de istorie

1220
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Victor Eftimiu - „Știe să fie îndrăzneţ cu o rară aparenţă de modestie“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Victor Eftimiu - „Știe să fie îndrăzneţ cu o rară aparenţă de modestie“

889
#GhidDobrogean1924: (VIII) Reclame interbelice de la malul mării - „Banca Chrissoveloni, face toate operațiunile de bancă“

#GhidDobrogean1924: (VIII) Reclame interbelice de la malul mării - „Banca Chrissoveloni, face toate operațiunile de bancă“

1117
#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VI .„Liturghia creștină se substitue prin transiţii nesimţite cultului păgăn“

#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VI .„Liturghia creștină se substitue prin transiţii nesimţite cultului păgăn“

837
#citeșteDobrogea: Restaurante și magazine în Constanța în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Restaurante și magazine în Constanța în perioada interbelică

1258