#DobrogeaDigitală: „Trebue să se mobilizeze toate forţele românismului pentru o operă de creaţiune folositoare ţării”

 

În ziarul „Dobrogea Jună” nr.32 din 24 noiembrie 1936 (indexat în volumul  Dobrogea Jună. Caleidoscop), se comentează pe marginea Conferinței ținute la Constanța de profesorul Nicolae Iorga, în sala teatrului Tranulis.

Marele istoric a fost prezent și la inaugurarea Teatrului din 23 septembrie 1927, prilej cu care a prezentat o Conferință despre Dobrogea.



Ca președinte al Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor, Iorga s-a întâlnit cu reprezentații „Ligei” din Constanța și cu un public format din personalități ale vieții publice și culturale locale, aducând în discuție câteva aspecte importante cu privire la politica economică românească în Marea Neagră și îndemnând la mobilizarea tuturor forțelor, pentrurenaşterea economică a ţărmului mării”.
 
„Invitat la Liga culturală din localitate, d-l profesor N. Iorga a vorbit duminică în sala cinematografului «Tranulis» despre Politica economică în Marea Neagră.

Dimineaţă, cu acceleratul de 11, d. profesor Iorga a venit în localitate fiind întâmpinat la gară de conducătorii Ligii culturale şi un numeros public.

În sala Cinema «Tranulis» luase loc din vreme un mare număr de ascultători: Pe scenă erau: P. S. Episcopul Gherontie, avocat Chirescu, preşedintele Ligii, Consilier de Curte, Stoicescu, avocaţii Gherghel, Aurel Vulpe, d-na Maria Dimitriu-Castană, Postelnicu ş.a.

Vorbitorul a început prin a se scuza că Duminica trecută, fiind reţinut la deschiderea Parlamentului, nu a mai putut veni la Constanţa; de asemenea a trebuit să schimbe şi subiectul care era «Veneţia» pentru că, deşi păstrează poporului italian aceleaşi prieteneşti sentimente, totuşi sunt împrejurări când mărturisirea lor se impune a fi amânată.

D-sa arată că poporul românesc nu se sperie de ameninţările ce ne vin de peste hotare, pentru ceea ce am dobândit cu atâtea greutăţi şi jertfe, poporul român va şti să le apere.

Vorbind despre situaţia socială, culturală şi materială a poporului nostru, conferenţiarul spune că pentru ridicarea lui la un grad mai înalt, trebuie să ne dăm toate silinţele, prin şcoli, conferinţe şi o viaţă politică mai morală, căci politica nu trebuie să fie un mijloc de corupţie.

Poporul nostru cu atâtea virtuţi, încât ar putea sta alături de orice alt popor din lume, însă politicienii sunt de vină. Din aceştia avem atât de mulţi încât nu ştiu în ce ceruri să-i trimitem, spre a scăpa de dânşii.

Făcând o incursiune în trecutul nostru, d-sa citează o mulţime de lupte, care ne arată că românul a avut noţiunea mării şi în trecut, şi cum poporul nostru are astfel o cutezanţă care se potriveşte cu capriciile mării şi care va face să nu ne înspăimântăm nici de cele mai îngrozitoare furtuni.

Vinovaţii cu împiedicarea expansiunii româneşti pe mări sunt numai turcii, care nici ei nu au fost capabili să continue tradiţiile veneţienilor şi genovezilor. Noi le putem relua, căci nu mai suntem împiedicaţi de ruşi. Vorbind despre situaţia actuală din Rusia sovietică, conferenţiarul accentuează că aşa cum se formează în Rusia noua generaţie nici gând nu mai poate fi imperialismul ţărilor de odinioară.

Deci drumul nostru este netezit prin felul cum se face educaţia viitoarei generaţii ruseşti. Arată apoi, că din cele mai străvechi timpuri, mocanii din Ardeal au pătruns în Dobrogea, astfel că la recunoaşterea oficială a alipirii Dobrogei de patria mumă, după războiul din 1877, noi veneam aici cu drepturi câştigate.

Adresează apoi un călduros apel factorilor noştri conducători de a înzestra flota noastră comercială cu cât mai multe vapoare, pentru ca steagul românesc să brăzdeze toate mările, spre a se face cunoscut pretutindeni. În acelaşi timp trebuie să se mobilizeze toate forţele românismului pentru o operă de creaţiune folositoare ţării, pe care o putem face, dacă o vom vrea. Pentru afirmarea noastră nu pot fi mari jertfele ce trebuesc făcute.

Încheie, spunând că o renaştere economică a ţărmului mării, unită cu o afirmare energică a dreptului nostru în aceste ape este o parte din programul viitorului.”

#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto : captură youtube/arhiva TVR


Citește și:

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

909
#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

892
#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

792
#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

734
#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

1803
#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

1617
#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

1797
100 de ani de la apariția primului număr:   Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

100 de ani de la apariția primului număr: Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

1463
#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

860
#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

1136
#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

1207
#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

1052
#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

1417
#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

1866
#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

1779
#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

1957
#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

850
#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

1154
#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

1715
#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

1186