#DobrogeaDigitală: Universitarii români și „tarele” lor

 
 
Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România” este o serie de șapte volume, semnate de regretatul profesor Petre T. Frangopol.

Cărțile sunt o sursă încă proaspătă de informații detaliate și de analiză „la rece” a stării deloc de invidiat în care se află cercetarea și educația în țara noastră, din perspectiva specialistului care a luptat, până la sfârșit, pentru conștientizarea ideii că educarea tinerei generaţii constituie fundamentul, prezentul şi viitorul unei naţii.



În volumul I al seriei mai sus amintite avem ocazia să citim părerea autorului despre profilul universitarului din România, care nu pare să se fi schimbat fundamental, în cele aproape două decenii de la apariția cărții.
 

„Îndemnul lui Socrate cunoaşte-te pe tine însuţi rămâne şi astăzi în condiţiile tranziţiei noastre un etern deziderat. După părerea mea, marea majoritate a profesorilor din România nu răspund problemelor studenţilor, dorinţei lor de calificare superioară. Profesorii s-au constituit ca o clasă politică ce întoarce spatele tinerilor studenţi. Sunt distanţi faţă de aceştia şi problemele lor de calificare profesională, în cea mai mare parte, nu-i interesează. Nu intrăm în amănunte. Câtă diferenţă faţă de universităţile din Vest, faţă de un curs ales liber de către studenţi (din mai multe cursuri echivalente opţionale), care înseamnă nu numai salariul profesorului dar şi viabilitatea contractului său cu universitatea reînnoit la 2-3 ani de zile. Profesorul nu are locul asigurat pe viaţă ca în România. Continuitatea contractului este condiţionată de calitatea activităţii de cercetare şi - foarte important - de votul secret al studenţilor înscrişi la cursuri, care dau note la un chestionar al facultăţii ce este definitoriu pentru calitatea cursului predat. Acest chestionar elaborat de facultate, secret pentru profesor, este completat obligatoriu de studenţi şi stocat la un birou special al universităţii, care evaluează calitatea actului de educaţie direct prin beneficiarul care plăteşte: studentul! Rezultatele anchetei se aduc la cunoştinţa Profesorului la reînnoirea sau anularea contractului cu universitatea. Deci, o economie de piaţă, un interes reciproc. La noi, slaba pregătire profesională a absolvenţilor duce la creşterea efortului financiar al statului. Circa 25.000 locuri pentru absolvenţi au rămas vacante fiindcă patronii sunt exigenţi. La un recent târg de job-uri au fost făcute doar 10% angajări din totalul de job-uridisponibile. Explicaţia: slaba calificare a şomerilor licenţiaţi universitari, care nu au beneficiat de un climat profesional adecvat. Într-un articol din una din cele mai respectate reviste ştiinţifice din lume care apare în SUA, Science, intitulat „Minţi pregătite", se reliefează câteva calităţi indispensabile ale unui profesor: Facultăţile universităţilor ştiu bine că predarea şi cercetarea sunt strâns întrepătrunse. Profesorul care încetează de a face cercetare fn mod obişnuit, încetează de a mai fi activ din punct de vedere intelectual şi deci de a mai fi un profesor efectiv ... studenţii pentru a atinge cele mai bune rezultate trebuie să treacă printr-un climat intelectual superior, stimulativ, emoționant. Ori, o parte esențială trebuie să provină de la profesori, care constituie vibraţia intelectuală. ln afară de aceasta, studenţii în ştiinţă, i inginerie pot fi adecvat pregătiţi numai dacă au acces la echipamente de calitate pe care le vor utiliza când vor fi angajaţi

La noi, criteriile de promovare pentru lector, conferenţiar, profesor încep să fie dure, dar departe de cele din UE, SUA şi Japonia. Criteriile internaţionale sunt mai apropiate doar la ştiinţele exacte, care sunt şi domeniile cele mai defavorizate, nu numai din punct de vedere financiar, după 1989. La disciplinele unaniste, largheţea şi criteiiile autohtone ( cărţi din cărţi, lucrări la conferinţe nesemnificative, lucrări apărute în publicaţii obscure provinciale etc.) ne situează la coada criteriilor de performanţă ştiinţifică ale Europei, dar UE va obliga curând şi pe umanişti să-şi adapteze criteriile de evaluare şi promovare după normele ei. Neevaluarea până astăzi a profesorilor în funcţie, prezenţa în proporţie de masă a unor non-valori în universităţi, dar care au putere de decizie în universităţile lor, în comisiile de acreditare ale Parlamentului pentru noi universităţi şi alte diferite comitete ale MEN - sunt bine cunoscute, dar ignorate.
Devine evident că stăm prost nu numai la capitolul calitate, ci şi la cel al cinstei. De jos şi până sus ierarhizarea nu se face pe criteriul muncii şi al valorii, acest fapt dăunând învăţământului românesc în ansamblu.”

 
#citeşte mai departe în „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România” 
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.I
#Autor Petre T.Frangopol

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 


Sursa foto: edupedu.ro

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală „Calitatea unei naţiuni depinde de elitele sale”

#Dobrogea Digitală: Ne putem educa pentru a fi „altfel”
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

#DobrogeaDigitală: Scriitorul Paul Tutungiu, la 80 de ani

635
#DobrogeaDigitală: „România fără Dobrogea e o casă fără ușă”

#DobrogeaDigitală: „România fără Dobrogea e o casă fără ușă”

658
#DobrogeaDigitală: Adrian Rădulescu, cronicar al „magnificului Monument Triumfal”

#DobrogeaDigitală: Adrian Rădulescu, cronicar al „magnificului Monument Triumfal”

1535
#citeșteDobrogea: Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

1287
#DobrogeaAcademică: Gravuri vechi de 400 de ani, expuse la Biblioteca Academiei Române

#DobrogeaAcademică: Gravuri vechi de 400 de ani, expuse la Biblioteca Academiei Române

1270
#DobrogeaDigitală: „Şi de Paşte, ca şi de 1 Mai, în oraş a fost o nebunie!”

#DobrogeaDigitală: „Şi de Paşte, ca şi de 1 Mai, în oraş a fost o nebunie!”

3223
#DobrogeaDigitală: „Vă urăm ca această zi să devie începutul bunului trai şi al înfrăţirei între fiii aceleiaşi ţări!”

#DobrogeaDigitală: „Vă urăm ca această zi să devie începutul bunului trai şi al înfrăţirei între fiii aceleiaşi ţări!”

3528
#DobrogeaDigitală: „Sfânta Cruce”. „Cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine” (Matei 10,38)

#DobrogeaDigitală: „Sfânta Cruce”. „Cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine” (Matei 10,38)

3234
#DobrogeaAcademică: Unitatea limbii române în ținutul transdunărean, evidențiată într-un volum de referință

#DobrogeaAcademică: Unitatea limbii române în ținutul transdunărean, evidențiată într-un volum de referință

2399
#DobrogeaDigitală: „Lumina lumii”

#DobrogeaDigitală: „Lumina lumii”

1767
Ziua internațională a Dansului: „Ce lume! Ce lume! Ce lume!”

Ziua internațională a Dansului: „Ce lume! Ce lume! Ce lume!”

1165
#DobrogeaDigitală: „Urale entuziaste pentru Suverani!”

#DobrogeaDigitală: „Urale entuziaste pentru Suverani!”

1641
#citeșteDobrogea: Teatre şi grădini publice în Constanţa interbelică

#citeșteDobrogea: Teatre şi grădini publice în Constanţa interbelică

1438
#DobrogeaDigitală: „Numai intrigi prin cafenele și incriminațiuni reciproce...”

#DobrogeaDigitală: „Numai intrigi prin cafenele și incriminațiuni reciproce...”

1375
#DobrogeaDigitală: „Drumul cel mai scurt din Anglia spre Indii trece prin Constanţa”

#DobrogeaDigitală: „Drumul cel mai scurt din Anglia spre Indii trece prin Constanţa”

1804
#DobrogeaDigitală: Prefectul redactor de gazetă

#DobrogeaDigitală: Prefectul redactor de gazetă

1309
#DobrogeaDigitală: Preoții și graiul neamului

#DobrogeaDigitală: Preoții și graiul neamului

1277
#DobrogeaDigitală: Alexandru Gherghel – între poezie și lege

#DobrogeaDigitală: Alexandru Gherghel – între poezie și lege

1612
#citeșteDobrogea: La Constanța... acum 95 de ani! (VI) - Străzile din Anadolchioi, apele pluviale și licitațiile de lucrări

#citeșteDobrogea: La Constanța... acum 95 de ani! (VI) - Străzile din Anadolchioi, apele pluviale și licitațiile de lucrări

1853
#citeșteDobrogea: Ghiorghe Papuc, la 75 de ani!

#citeșteDobrogea: Ghiorghe Papuc, la 75 de ani!

1351