#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu: Pierderea Ardealului. „Hei, n-auziţi că ţara plânge!”


Volumul „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim” este o mărturie netrucată asupra anului 1940, când România era în plin război, iar la sfârşitul lunii august pierde Ardealul, prin Tratatul de la Viena.
 

 
Autorul comentează, cu durere şi un sfâşietor sentiment de neputinţă, asupra „fărădelegilor” istoriei care au dus la sfârtecarea trupului ţării, lăsând România desfigurată, fără chip, „ca o cruce pe care-şi duce calvarul un popor întreg, nevinovat”. Data de 8 iunie invocată în text se referă la ziua sosirii în ţară şi urcarea pe tron a lui Carol al II-lea.
 

„Ieri a apărut în ediţiile special un comunicat ce înştiinţează ţara că „onoratul” Consiliu de Coroană, răzpunzând ultimatului Axei, a acceptat «sentinţa arbitrajului» de la Viena în «tratativele» româno-maghiare. România cedează Ungaria «o parte» din Transilvania. Totodată, se anunţă că Italia şi Germania au dat României garanţii pentru «integritatea teritoriului şi inviolabilitatea frontierelor ei». Ce farsă! Ce cinism! Garanţii – pentru care teritoriu şi pentru care frontiere? Fiindcă ungurii au anunţat încă de aseară, în limba română, că au obţinut o treime din Ardeal. Cum îşi bat joc de noi domnii aceia de la Viena, care dictează Europei de parcă s-ar afla pe moşiile lor proprii. Disperez, aproape că nici nu-mi mai vine să văd ziua de mâine într-o lume capabilă de asemenea fărădelegi sfruntate.
 
Am impresia, astăzi mai dureroasă ca oricând, că 8 iunie a fost adus, instaurat şi pus aici să vândă ţara românească străinilor. Ah, acest 8 iunie! ... Aşadar, zadarnic am crezut într-o Românie Mare, zadarnic ne-am înarmat sufleteşte şi trupeşte, zadarnic am făcut şi facem sacrificii - totul a fost o farsă. Armata e obligată să cedeze şi să se retragă, umilită, chiar din ordinul acelora care până acum se îmbătau cu vorbe goale şi discursuri patriotice. Unde eşti Ştefane, Mircea şi tu, Mihai, de la Călugăreni, unde sunteţi voi, eroi, martiri şi sfinţi ai neamului, voi flăcăi ai ţării care v-aţi jertfit pentru o Patrie Întregită, unde sunteţi ca să vedeţi urgia de azi? Sau mai bine, ferice de voi că în mormintele şi criptele unde vă putrezesc oasele, nu ştiţi ce se întâmplă afară, la lumina soarelui!... Nu ne putem lupta cu duşmanul din afară, fiindcă cel dinăuntru, dimpreună cu valeţii şi paiaţele lui, nu ne îngăduie să ridicăm armele. 8 Iunie - ce cacialma extraordinară! La Consiliul de Coroană de ieri a luat parte şi Horia Zelea Codreanu.
 
Cine este acesta, de unde a apărut, ce caută acolo, ce semnificaţie are prezenţa lui, pentru ce a fost chemat? Ce oribilă tragi-comedie, ce derută, ce zvârcoliri în gol, acolo, «sus», unde este sfidată voinţa şi cinstea unui popor întreg. Nu găsesc epitete spre a înfiera mai bine oroarea ce se petrece în ţara asta, părăsită parcă de stăpâni, de zei, de cei ce-o apără şi de cei ce-o locuiesc. Totul s-a întâmplat atât de repede, ca un cataclism, încât suntem buimăciţi, striviţi, desfiinţaţi.

 

DESCARCĂ GRATUIT VOLUMUL ÎN FORMAT PDF!

„Populaţia este indignată, consternată”
 
Toată ziua a plouat şi continuă să plouă. Ca şi cum Ţara întreagă, cu cerul ei larg, cu munţii şi pădurile ei, cu văile şi câmpiile, ar fi cuprinsă de o imensă jale şi plânge cu potop de lacrimi, ca să-şi verse durerea ce-o stăpâneşte de la un capăt la altul. Pământul înghite aceste lacrimi, dar văzduhul nu mai seacă şi lacrimile curg mereu şiroaie pe obrazul întristat al Ţării. Căci ireparabilul s-a întâmplat. Trupul României a fost sfârtecat de hiena străină într-un mod crunt şi mişelesc.
 
l-a înfipt cuţitul în carne, pe la spate, până la oase şi mândra, frumoasa, paşnica şi omenoasa noastră Patrie geme acum răpusă, cu sângele gâlgâind din răni. După arbitrajul de la Viena, ungurii capătă unsprezece judeţe şi jumătate, pătrunzând până aproape de Braşov. România e desfigurată, nu mai are nici chip, nici contur, a rămas ca o cruce pe care-şi duce calvarul un popor întreg, nevinovat. Italienii şi germanii au fost de o cruzime nemaipomenită faţă de noi. Să le fie de cap! Există însă o justiţie imanentă, care le-o va plăti!
 
Populaţia este indignată, consternată. Ziarele publică numai comunicatele oficiale, fără nici un comentariu. Ce să mai comentezi! (Singur Pamfil Şeicaru a putut răcni surd într-un articol intitulat «Stat şi Naţiune»). Totuşi, birourile lucrează, nu s-a stârnit nici o revoluţie, peste tot roata merge înainte ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. De ce? Fiindcă aşa s-a primit dispoziţie. Azi am fost la Ministerul Cultelor, cu Anton, ca să ne interesăm dacă mai putem pleca la căminul de la Sâmbăta de Sus. Cum să nu! În cabinetul lui Bucuţa domnea un calm, o indiferenţă totală, ca şi cum domnii de acolo ar fi surzi, orbi, muţi şi n-ar fi prins de veste că Ţara nu mai este aceea de pe harta agăţată pe perete. Iorga înfierase odată birocratismul strigând: «Morţilor din birouri, treziţi-vă căci ţara trăieşte!» Astăzi îmi vine să le strig: «Hei, voi de-aici, n-auziţi că ţara plânge!»
 

#citeşte mai departe în „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu 
#Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”
#Autor Pericle Martinescu


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: captură YouTube/Arhivă TVR

 

Citeşte şi:

 

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”: Pericle Martinescu şi Eugen Ionescu - corespondenţă din Paris

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Martor al sublimei prietenii dintre Panait Istrati şi Nikos Kazantzakis

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: „George Enescu - frumoasă viaţă, fericit destin!”

#DobrogeaDigitală „Umbre pe pânza vremii”, de Pericle Martinescu: Sărbătorind doctoratul lui Mircea Eliade, în Târgul interbelic al Moşilor

#DobrogeaDigitală: Pericle Martinescu, despre Mircea Eliade şi angoasa înstrăinării
  
#DobrogeaDigitală: Pericle Martinescu şi Emil Cioran, doi noctambuli filosofând într-un oraş adormit
 



Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

822
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

767
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

949
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1074
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1607
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1666
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1909
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1719
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1642
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1524
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

2013
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2392
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2586
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2900
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2853
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2606
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2573
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2727
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2849
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3505