#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu: Septembrie fierbinte, „frământări si schimbări mari”


Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940” face parte din seria de jurnale în care Pericle Martinescu a consemnat, timp de peste jumătate de secol, drame ale istoriei României, portrete ale unor personalități culturale remarcabile, evenimente sociale și personale, menite să refacă, pentru cititorul de astăzi, tabloul unei lumi de mult apuse.

Volumul reînvie, în notele zilnice, un an frământat, în care tânărul bibliotecar își trăiește dramele interioare, aflate în consonanță cu zbuciumul exterior al unei lumi măcinate de război, de lipsuri, de neliniște.

Cităm mai jos din însemnările datate 13 septembrie 1940, perioadă în care autorul s-a aflat departe de Bucureștiul răvășit de schimbări istorice dramatice. Printre incursiunile montane și contemplarea idilicei Țări a Făgărașului, vin prin corespondență și veștile îngrijorătoare din Capitală:
 

„De la Fereastră până la lacul Urlea am mers vreo două ceasuri, numai pe creastă. Aproape ameţitor. Într-o parte, întinsa şi frumoasa privelişte spre Argeş, cu văi şi păduri nesfârşite ce se desfăşurau lent în zare, în cealaltă parte zidul abrupt al munţilor Făgăraş, cu stânci prăpăstioase, la picioarele cărora începe numaidecât idilica Ţară a Făgăraşului.
Acolo, sus, pe creastă, am întâlnit doar un cioban, cu o turmă de oi răspândite pe câteva viroage şi păscând în voie. Mi-am adus aminte de Mioriţa, pe-un picior de plai, dar aici erau mai multe. Am stat putin de vorbă cu ciobanul. Ne-a cerut o ţigară, dar nu i-am putut dat, fiindcă nici unul dintre noi nu fuma. În schimb, i-am împărtăşit unele evenimente din ţară: că regele a plecat şi a venit altul, că acum conduc ţara legionarii. La aceasta, ciobanul cu ochii albaştri şi faţa arsă de vânturi, mi-a răspuns: «Ei, păi legionarii ăstia sunt dați în pchizda mă-sii…» lată un om, mi-am zis, care are curajul opiniilor lui. Avea cam 50 de ani şi era la peste 2000 de metri deasupra capetelor din lume...

Acolo, în munţi, parcă e o altă viaţă. Din pricina tăcerii şi singurătăţii în care trăiesc, oamenii se apropie de animalitate. La cabană, unde am dormit două nopţi, era o familie, a cabanierului, compusă din: Hans cu soţia şi doi copii, mama lui, o îngrijitoare şi o soră a lui Hans de 18-20 de ani, o nemțoicuță foarte frumoasă, care își petrecea tinereţea în pustietate. Îmi era milă de ea: o fată atât de drăgălașă, să se ofilească în sălbăticia aceasta. Erau oameni nevoiași. Hans îşi adusese acolo toată familia, ca să poată trăi. Două zile, cât am stat noi, cei cinci, am dat viaţă întregii cabane, pe care am trezit-o din amorțeală[…]

 

DESCARCĂ GRATUIT VOLUMUL ÎN FORMAT PDF!  

Când ne-am întors la castel, după o absenţă de trei zile, am găsit aici o întreagă colecţie de ziare şi câteva scrisori. Printre altele, una de la Ion cu adresa: Domnilor Pericle Mistakide si Anton Martinescu. Ne-am amuzat teribil!
Azi, am stat toată dimineaţa în pat - dureri de picioare, după escapada din munţi - şi am citit ziarele: Universul, Curentul, Buna-Vestire, Evenimentul, Porunca vremii, Timpul, toate trimise de Ion, care, pe deasupra, în scrisoarea lui ne făcea un adevărat reportaj despre evenimentele de la Bucureşti, căinându-ne că tocmai acum ne-am găsit să plecăm de acolo, când în «Capitala noastră se petrec lucruri mari de tot». Patul meu e alături de al lui Anton; stăm în aceeaşi cameră, dar cum paturile sunt despărţite de un perete de scânduri, astfel că avem fiecare boxa sa (camerele castelului fiind prea mari au fost împărţite în boxe), citim ziarele pe rând, aruncându-le unul altuia, peste peretele de scândură. Facem două treburi deodată: ne odihnim după oboseala excursiei şi ne punem la curent cu ce se întâmplă în lume. Ne-am intoxicat de atâta literatură politică.

La București sunt frământări si schimbări mari. Generalul Antonescu având acum titlul oficial de «Conducătorul Statului», se zbate să salveze echilibrul în ţară, declară că s-a terminat cu măsurile excepţionale, face apel la legionari «să începeţi alături de mine munca de reconstrucţie la care am pornit», Partidul Naţiunii a fost desfiinţat, unsprezece generali activi au fost scoşi din cadrele armatei, colonelul Precup şi alţi doisprezece condamnaţi pentru complotul din 1934 au fost graţiaţi, la Casa Verde din Bucureştii-Noi a avut loc un parastas pentru legionarii «căzuţi în luptă», schimb de telegrame între Antonescu şi Hitler şi Mussolini, Carol al II-lea a părăsit ţara şi după un popas la Lugano (Elveţia), se va stabili în Portugalia, în sfârşit se publică o listă cronologică a evenimentelor care au dus la abdicare, cu precizarea, din partea setului statului că «nici o clădire n-a fost devastată şi nici un om politic n-a fost arestat».

Înseamnă, totuşi, că a fost o mică revoluţie la Bucureşti, deşi Ion, în scrisoarea lui, spune că a fost mai mult o «manifestaţie a plimbăreţilor de pe Calea Victoriei care s-au alăturat, din curiozitate, unei adunături de haimanale ce cobora pe Bulevard cântând Deşteaptă-te române...»

Sunt nerăbdător să plec la Bucureşti, să văd cu ochii mei ce este acolo. Când am venit încoace, atmosfera era sufocantă; acum se pare că e mare entuziasm, cu toate că ţara e sfâşiată. Am scăpat însă de un dușman dinăuntru. Oricum, e ceva!”

 
#citeşte mai departe în „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu
#Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”
#Autor Pericle Martinescu

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.



Sursa foto (rol ilustrativ): arhiva ZIUA de Constanța


Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu: Ziua Abdicării. „Ura, România a scăpat de un Excroc!”

#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Bombe şi boemă. Pagini de jurnal intim (1941-1945)”, de Pericle Martinescu: Sfârşitul războiului şi „noi angajamente”
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

684
#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

659
#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

656
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

569
#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

425
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1600
#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

1615
#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

1528
#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

3208
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

2650
#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

2176
 #citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

2435
#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

1483
#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

1321
#DobrogeaDigitală: Omagiu episcopului constănțean Eugeniu Laiu

#DobrogeaDigitală: Omagiu episcopului constănțean Eugeniu Laiu

1686
#DobrogeaDigitală: „La Odesa, soldații români cucereau orașul”

#DobrogeaDigitală: „La Odesa, soldații români cucereau orașul”

356
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1741
#DobrogeaDigitală: „Voi iubi Dobrogea, precum iubesc România, din care azi face parte”

#DobrogeaDigitală: „Voi iubi Dobrogea, precum iubesc România, din care azi face parte”

1604
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (II). Liga Culturală și rapoartele din Constanța și Tulcea

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (II). Liga Culturală și rapoartele din Constanța și Tulcea

1506
#citeşteDobrogea: „Dobrogea e ţara contrastelor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Dobrogea e ţara contrastelor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

2071