#DobrogeaDigitală: „Urale entuziaste pentru Suverani!”


În primăvara anului 1911, familia regală a României făcea o vizită în Dobrogea, consemnată pe larg în ziarul „Conservatorul Constanţei”, II, nr. 8, 10 mai 1911.

Regele Carol I intuise încă de la începutul domniei sale însemnătatea majoră a provinciei dintre Dunăre și Marea Neagră, atribuindu-i vestita sintagmă de „plămân al României” și preocupându-se cu prioritate de investițiile strategice care să lege ținutul de restul țării și să asigure României deschiderea spre lume.

Sub titlul „Escursiunea suveranilor pe Dunăre”, este trecut în revistă, cu detalii, parcursul familiei regale prin localitățile din Tulcea și din Deltă, atmosfera generală de sărbătoare și entuziasm al populației, precum și discursurile autorităților.
 

„La Măcin
În dimineaţa zilei de 29 Aprilie, orăşelul Măcin avea un aspect cu totul deosebit. În vederea vizitei Suveranilor, toate clădirile erau splendid împodobite, cheiul frumos decorat cu drapele naţionale şi verdeaţă, în mijlocul căruia se ridica un măreţ pavilion de recepţie artistic executat. D. Petru Th. Sfetescu, prefectul judeţului, sosit din timp, a dat ultimele instrucţiuni în privinţa recepţiunei Auguştilor vizitatori, iar la orele 3 p.m. yachtul regal "Ştefan-cel-Mare" acostă la ponton. D. prefect Sfetescu, care de aci urma să însoţească pe Suverani pe tot parcursul cît escursiunea va fi în judeţul Tulcea, ură buna venire M.M. L.L., după care d. V. Constantinescu, primarul Măcinului, prezintă pîinea şi sarea tradiţională.
Printre persoanele asistente se notează d-nii: subprefectul Miclescu; colonel Demetriad, cu întreg corpul ofiteresc al batalionului de pontieri; silvicultor Rapotescu; Rădulescu, dirigintele oficiului telegrafopoştal; Concita, şeful culturei tutunului; judecător R. Romalo, etc., cum şi un numeros public; şcoalele şi delegaţi uni de săteni din comunele Văcăreni, Cerna, Luncaviţa, Garvăn, Jijila, etc., cu şcoalele respective.
Tot în vederea vizitei Suveranilor, se aflau sosite din Brăila mai multe persoane, cu un remorcher, printre cari d-nul Faranga, primarul oraşului, în uniformă de locotenent de pontonieri şi mf.tzica comunală din Brăila. M.S. Regele a descins însoțit de A.A. L.L. Principese1e Maria şi Elisabeta şi de Principii Ferdinand şi Carol, cari s'au întreţinut cu persoanele prezente şi cu veteranii. După trecerea în revistă a trupelor, un frumos cor, sub conducerea d-lui institutor Mihăilescu, a intonat "Imnul regal", pe care l'a repetat apoi şi muzica comunală sosită din Brăila.
După dorința exprimată de M.S. Regele, corul şcoalelor turceşti a intonat cîteva bucăţi muzicale orientale. A urmat apoi prezentarea persoanelor oficiale, iar la orele 4 yachtul s'a pus în mişcare, în uralele nesfîrşite ale mulţimei venită din împrejurimi pentru a saluta pe Iubiţii noştri Suverani.
D. Petru Th. Sfetescu, prefectul judeţului, a luat loc pe yacht lîngă Suverani. lată acum şi numele tuturor persoanelor cari au însoţit pe Suverani în escursiune: d-nii I. Lahovary, ministrul Agriculturei şi Domeniilor; general Mavrocordat, mareşalul Curţei M.S. Regelui; comandor Gracoski şi locot.-colonel Berindei, adjutanţi regali; dr. Mamulea, medicul M.S. Regelui; d-nele Bengescu şi Poenaru, mari doamne de onoare ale M.S. Reginei; comandor Spiropol; inginer Rîmniceanu, directorul căilor de comunicaţie pe apă; inginer Ştefănescu, directorul N.F.R. şi a docurilor din Galaţi. Yachtul era condus de d. C. Şerbu, inspector al N.F.R. D. ministru Delavrancea, împreună cu d-nii Davidescu, secretar general şi inginer inspector general Elie Radu, au rămas în Măcin, de unde apoi au plecat cu automobilul la Constanţa.
Yachtul regal a trecut apoi prin faţa Galaţilor, precedat de două vedete şi escortat de vaporul N.F.R. "Vasile Lupu", "Principele Nicolae" şi "Razelm". Monitoarele aflate în portul Galaţi au salutat cu salve de tunuri trecerea Suveranilor, iar mulţimea adunată pe cheiu a isbucnit în urale formidabile. Satul l.C. Brătianu din faţa Galaţilor, a fost frumos pavoazat, mulţimea a aclamat pe Suverani, iar elevii şcoalei au întonat imnul regal.
Continuîndu-şi drumul, yachtul a trecut la orele 6 jum. seara în dreptul comunei Luncaviţa. Soarele începuse a scăpăta şi drumul devenea clin ce în ce mai interesant. Peste 1000 de locuitori, în haine de sărbătoare, au salutat cu urale entuziaste pe Suverani. 100 bărci, frumos împodobite, erau înşirate dealungul malului drept al Dunărei în faţa importantului punct de pescărie Crapina. Un cor a întonat Imnul Regal şi mulţimea a salutat şi aci trecerea yachtului, care şi-a micşorat viteza, apropiindu-se de mal.
În dreptul comunei Principele Nicolae, spectacolul ce se oferea privirilor era dintre cele mai pitoreşti. Pe dealul din faţă, peste o sută de veterani au salutat trecerea Suveranilor. Dealul era tot pavoazat, până la Isaccea, care începu să se distingă încetul cu încetul.”


#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima  BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: imagoromaniae.ro

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Cu alcătuirea de astăzi, Ţara nu poate merge mai departe...”
 
#DobrogeaDigitală: „De la streini nimic nu putem aştepta în bine pentru neamul nostru”


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1420
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1284
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1528
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1156
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1263
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

970
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1138
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1147
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1543
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1711
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1620
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1566
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2274
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2279
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2087
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1778
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1896
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2528
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2506
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2718