#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian – 85 de ani de viață și peste șase decenii de carieră

• Istoricul, publicistul, scriitorul Vartan Arachelian împlinește astăzi 85 de ani

Născut la Constanța, la 21 octombrie 1936, Vartan Arachelian face parte din pleiada de creatori care au dus mai departe, în țară și în lume, comorile spiritului dobrogean, devenind cunoscuți și apreciați, fără a uita însă de unde au plecat.
Ziarist, scenarist și regizor de film documentar, realizator de programe pentru radio și televiziune, autor de anchete, reportaje și interviuri cu mari personalități din țară și străinătate, Arachelian este și autorul unor cărţi de beletristică, precum și al unor lucrări de referinţă istorică.
Și-a început activitatea în presă de foarte devreme, la ziarul „Dobrogea Nouă”, fiind angajat ulterior, după absolvirea facultății, la „Scânteia tineretului”, unde a rămas cinci ani, formându-și „mâna” cu anchete culturale și investigații.
În 1970, a fost transferat la Televiziunea Română, unde avea să lucreze 25 de ani, ca realizator de emisiuni, iar, după 1989, ca director al Departamentului Minorități Naționale.În 1997, a fost numit director la TVR Internațional. Ca ziarist de televiziune s-a remarcat printr-o activitate susținută de publicistică politică, contribuind la transformarea TVR dintr-o instituție anexată Puterii într-una de interes public.
 
Multe dintre emisiunile sale au avut o audiență deosebită și au fost încununate cu premii de specialitate: „Petre Țuțea”(1990), „Frica și adevărul”(1991), programele tv „Cuvântul care zidește”, „În fața dumneavoastră”, „Convorbiri de duminică”, „Revoluția și personajele sale” etc .
 
A condus postul alternativ de televiziune SOTI, prima tentativă reușită de spargere a monopolului TVR. Din noiembrie 1990 a fost director al Asociației Ziariștilor Români și director al săptămânalului ei, „Z”. A fost membru fondator al „Alianței Civice”, ales în conducerea ei.



Este membru al Uniunii Cineaștilor din România (1981) și al Uniunii Scriitorilor (1980). A publicat numeroase volume, cele mai recente fiindNoi și fantomele istoriei, „chestiunea armeană” în arhivele diplomatice române din Turcia, Un sfert de veac de la Revoluția română, O istorie subiectivă(un dialog cu Alina Mungiu-Pippidi), „Cartea regelui romantic şi a fiilor fără de ţarăsau romanulLa capătul nopţii, inspirat de câteva personaje ce au populat Constanța ultimilor ani de comunism. Este, de asemenea, coautor al monografiei Istoria unui ziar- Cuget liber, alături de Aurelia și Ștefan Lăpușan, amplă lucrare în care se regăsesc reperele istorice ale unei perioade zbuciumate din viața Dobrogei.
Iată cum surprindea regretatul Simion Tavitian, în volumul său „Armeni de seamă din România”, activitatea publicistică și literară a lui Vartan Arachelian:


„Cartea de debut, dar şi următoarea («Cum învăţăm să trăim», 1977) recomandau un publicist cu aptitudini de reporter şi de eseist pe teme civice. Textele de aici sunt montaje dinamice de reportaj, comentariu, interviu, anchetă, incursiune biografică, interferate ingenios. Arachelian este atras de evocarea istorică amplă, minuţios documentată şi resuscitând, pe un schelet epic, personaje şi evenimente reale. Intervalul de timp cuprins de aceste documente cu tentă literară, situate la graniţa dintre reconstituire istorică şi roman şi având ca liant tematic problema naţională, începe cu deceniile luptei de emancipare dintre primul război mondial («Sub blestemul imperiului», 2000), continuă cu anii 1914-1916, («Toamna pătimirii noastre», 1980) şi următorii, până la 1 Decembrie 1918. («Duminică, după infern», 1983) şi se încheie cu deceniul al patrulea al secolului, care face obiectul unui roman istoric, «Ediţie specială» (1990), reeditat în 1999 sub un titlu originar, «Noaptea bastarzilor». Este o frescă epică a vieţii politice româneşti (cu trimiteri substanţiale şi la contextul european), atinsă de «bizantinism» şi de agresiunea totalitară.

Remarcabilă literar este radiografia contrastelor sociale ale unui Bucureşti policrom, a mediilor jurnalistice şi a unor figuri politice de prim-plan (I. G. Duca, Carol al II-lea, apoi «bastarzii» legionari ş.a.). Totul este evocat din perspectiva a doi ziarişti independenţi, însă documentul viu, personajele şi scenele istorice domină lumea romanului”.


#citeşte mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.


DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța


Citește și:

#sărbătoreșteDobrogea Cum am aflat că sunt talpa Dobrogei. Mesajul scriitorului Vartan Arachelian

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Vartan Arachelian (galerie foto)