#DobrogeaDigitală - „Viaţa mea. Amintiri din închisoare şi din libertate”, de George Sarry: Intrarea ruşilor în Constanţa


Nepot de frate al lui Constantin N. Sarry, proprietarul ziarului „Dobrogea jună”, George Sarry s-a născut şi a copilărit în Constanţa anilor interbelici. Volumul său Viaţa mea. Amintiri din închisoare şi din libertate rememorează anii de temniţă grea din vremea regimului comunist, dar şi împlinirile de după revenirea în libertate, când autorul a fost nevoit să părăsească definitiv ţara.





Cartea este deopotrivă un memorial al durerii şi umilinţelor trăite în închisoare, dar şi un testimonial al puterii de supravieţuire şi al forţei nebănuite pe care o are viaţa, indiferent de ororile trăite. Fragmentul din care cităm mai jos rememorează vara anului 1944, cu retragerea nemţilor şi sosirea ruşilor, noii noştri „aliaţi”, în Constanţa.
 

„Războiul a luat brusc o nouă întorsătură, trupele române şi cele germane au început să se retragă. Armata rusă înainta spre România. Prizonierii ruşi care lucrau la ferma noastră şi la celelalte ferme au fost luaţi şi duşi în lagăre în interiorul ţării. Tata a vândut ce ne aparţinea şi a lăsat tot ce găsisem pe loc, atunci când ne mutasem aici. După doi ani petrecuţi la fermă acum ne mutam din nou, tot într-un cartier al oraşului, care nu prezenta pericol de bombardament. I-am văzut pe militarii germani împachetând în grabă, sperând că vor mai avea timp să fugă spre Ungaria, căci nu voiau să cadă prizonieri la ruşi.


În luna august 1944, când armata rusă intra în Constanţa, eram cu un grup de băieţi şi jucam fotbal cu o minge făcută dintr-un ciorap umplut cu cârpe, legat foarte bine, ca să reziste la loviturile de picior. Chiar dacă se găseau în magazine mingi de fotbal, copiii de vârsta şi condiţia noastră nu aveau mijloace să şi le cumpere. Ne-am oprit din jucat şi asistam cum ruşii, înghesuiţi pe tancuri şi camioane, înaintau în viteză spre centrul oraşului.


Între timp, până ce armata rusă abia sosită s-a organizat să pună pază la depozitele de alimente abandonate de armata germană, populaţia civilă din Constanţa a spart uşile, ferestrele, şi a luat tot, chiar şi uşile şi ferestrele, şi până şi duşumelele. Când armata rusă s-a trezit, era prea târziu, aşa că ruşii au început să ia din depozitele de alimente destinate aprovizionării populaţiei oraşului. Dacă şi până acum, fiind aliaţi cu armata germană care ne lua toate bunurile, fusese rău, de acum înainte cu aceşti aşa-zişi noi aliaţi, România avea într-adevăr de suferit. Iar dacă până acum avusesem cartele cu care primeam cele două sute cinci zeci de grame de pâine pe zi, aceste cartele nu mai aveau de acum nicio valoare pentru că toate grânele erau luate de noii noştri aliaţi.


Brutăriile lucrau zi şi noapte pentru prietenii noştri de la răsărit. Pe străzi oamenii erau atacaţi de soldaţii ruşi, care le luau banii, ceasurile şi îi dezbrăcau de haine. Rusul te oprea pe stradă, îţi spunea davai denghii, davai ceas, davai palton, şi nu aveai încotro şi făceai ce ţi se spunea, altfel puteai fi împuşcat, chiar dacă agresorii nu erau intoxicaţi de alcool, ceea ce se întâmpla mai rar. În timpul nopţii străzile erau goale, nimeni nu îndrăznea să iasă din casă. În primele luni după intrarea armatei ruse în România nu se vedeau femei pe stradă. Au fost foarte multe cazuri când, prinse de soldaţi ruşi pe stradă, femeile au fost violate. Intrau de altfel şi în casele oamenilor, jefuind şi violând femeile.


DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

Comandamentul rus s-a instalat într-o clădire mare, în mijlocul oraşului, şi abia după patru luni au început să ia măsuri împotriva celor care jefuiau şi violau. De multe ori, aşa-zise patrule formate de poliţia militară, care trebuiau să protejeze populaţia, opreau oamenii pe stradă, le luau banii şi ceasurile. Am văzut însă un caz când doi soldaţi ruşi, prinşi jefuind o casă şi violând o femeie, au fost împuşcaţi ziua de aceste patrule.


Magazinele erau deschise doar câteva ore pe zi. Cu toate astea, soldaţii ruşi intrau şi luau ce voiau şi cât voiau şi plecau fără să plătească, iar dacă proprietarul magazinului cerea să i se plătească, rusul îi arăta pistolul.
Era mare diferenţă între armata germană şi cea rusă. Nu s-a întâmplat vreodată ca un soldat german să atace femei pe stradă sau să spargă case, să jefuiască şi niciun asemenea soldat nu a fost văzut pe stradă beat. Am văzut multe prietenii legate între soldaţii germani şi locuitorii oraşului, însă nu pot să spun la fel despre ruşi. Din contră, lumea îi evita cât putea. Chiar ofiţerii ruşi nu se deosebeau de soldaţii lor, aveau aceleaşi maniere şi inspirau aceeaşi frică populaţiei ţării. Eram în închisoare când armata rusă începuse să se retragă din România, lăsând în urma lor adepţi fideli care terorizau populaţia. Aceştia numiseră pe fiecare stradă cel puţin un informator. Cu cât era strada mai lungă, cu atât erau mai mulţi informatori, care oficial erau numiţi responsabili de stradă. Aceştia raportau la Securitatea locală orice părea, în opinia lor, suspect în comportarea sau vorbele vecinilor de stradă.”



#citeşte mai departe în „Viaţa mea. Amintiri din închisoare şi din libertate”, de George Sarry
#„Viaţa mea. Amintiri din închisoare şi din libertate”
 #Autor George Sarry 

Dacă în urmă cu 122 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: Viaţa mea. Amintiri din închisoare şi din libertate”, de George Sarry
  


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - „Viaţa mea. Amintiri din închisoare şi din libertate”, de George Sarry: Întoarcerea în România anilor ’90 - tristeţe şi dezamăgire

#DobrogeaDigitală - „Viaţa mea. Amintiri din închisoare şi din libertate”, de George Sarry: „Am schimbat închisoarea mică cu asta mare”

#DobrogeaDigitală - „Viaţa mea. Amintiri din închisoare şi din libertate”, de George Sarry: Eroinele de la Piteşti

 #DobrogeaDigitală - „Viaţa mea. Amintiri din închisoare şi din libertate”, de George Sarry: Din nou în libertate. De la „bandit” la „tovarăş”


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

16
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

840
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

782
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

965
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1081
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1613
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1672
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1916
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1725
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1648
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1530
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

2020
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2398
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2592
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2907
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2861
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2612
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2579
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2733
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2856