#DobrogeaDigitala: „Visul lui Ioan Movilă s-a împlinit”. Cuvântul episcopului Gherontie la sfințirea bisericii din Eforie Sud


Localitatea Eforie Sud a luat naștere pe 20 septembrie 1899, când, Ioan Movilă, proprietarul terenului, după ce a primit de la Prefectura județului Constanța autorizația de a înființa stațiunea balneoclimaterică Techirghiol – Movila, a pus piatra fundamentală a orașului.

Ioan Movilă a aplicat pe teren planul de parcelare și a zidit primele două construcții, un hotel și o construcție emblematică și astăzi pentru oraș, Stabilimentul Băilor. În mod oficial, din anul 1928 localitatea se numește Carmen Sylva, când s-a rupt administrativ de Primăria Tuzla, cu toate că, denumirea Carmen Sylva apare și în 1904 în lucrarea lui M.D. Ionescu Dobrogeanu, „În pragul veacului al XX-lea”. În anul 1962, datorită intereselor politice, stațiunea a primit numele de Eforie Sud. De-a lungul unui secol, pământul dintre Lacul Techirghiol și Marea Neagră, a purtat numele de Movila - Techirghiol, Carmen Sylva, Vasile Roaită sau Eforie.



La nouă ani după decesul lui Ioan Movilă, survenit pe 13 ianuarie 1904 la București, în memoria lui, familia a început demersurile pentru ridicarea bisericii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Eforie Sud. Lucrările aveau să fie gata abia 30 de ani mai târziu, când, pe 25 august 1935, a fost sfințită de Gherontie Nicolau, episcopul Constanței. Totodată, în ziua sfințirii bisericii, osemintele lui Ioan Movilă au fost reînhumate în biserică, după ce au fost deshumate din Cimitirul Bellu din București.

Pe piatra de deasupra mormântului stă scris pentru eternitate: „Ioan I. Movilă născut la 6 august 1847, în București, decedat în București la 13 ianuarie 1904, înhumat de veci în acest sfânt locaș la 25 august 1935. Aici se odihnesc osemintele lui Ioan I. Movilă, întemeietorul și ziditorul acestui oraș, născut în București la 6 august 1847 și decedat la 13 ianuarie 1904. Piatra fundamentală a orașului a așezat-o la 20 septembrie 1899 când a  aplicat pe teren planul de parcelare și a zidit primele mari construcții: Hotelul Movila pe malul mării și stabilimentul băilor pe malul lacului. Astăzi, 25 august 1935, cu ocazia sfințirii de către Înalt Prea Sfinția Sa Gherontie al Tomisului a acestui locaș al Domnului ridicat din inițiativa soției defunctului Elena I. Movilă s-au transportat și așezat aici pe veci osemintele lui Ioan Movilă, ctitorul acestui oraș, spre eterna odihnă”.

Predica episcopului Gherontie Nicolau, din ziua sfințirii bisericii și a reînhumării osemintelor lui Ioan Movilă, a rămas consemnată posterității în revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. XII, nr. 8-9, august - septembrie, 1935.

Visul lui Ioan Movilă s-a împlinit. Biserica pe care el, în viaţă, o dorea pe moşia sa Techirghiol, s-a sfinţit astăzi şi s-a dat credincioşilor spre închinare. Sufletul lui Ioan Movilă, saltă in ceruri de bucurie, iar rămăşiţele sale pământeşti din faţa noastră, observaţi bine, parcă tresaltă! Venerabila sa Doamnă Elena, fiul lui Sever şi fiica lor Elena, împreună cu doamna Alina Sever Movilă, ca executori ai ultimelor voinţe ale lui Ioan Movilă şi-au îndeplinit mandatul. Silinţele mele de peste un deceniu, se încununează, în aceste clipe, cu izbânda desăvârşită. Dorinţa cetăţenilor statornici ai oraşului Carmen-Sylva, precum şi a celor ce ne vizitează, în sezonul băilor, s-a realizat. Biserica, cu mari sacrificii şi cu nespuse greutăţi datorită crizei mondiale, care ne chinuiește şi pe noi amarnic, s-a clădit cu ajutorul lui Dumnezeu.”, arăta Gherontie Nicolau, în începutul cuvântului său.
Dacă numele stațiunii lui Movilă a fost schimbat de autorități în Carmen Sylva, Gherontie se întreba în predică dacă nu ar fi cazul ca și numele localității Techirghiol să fie schimbat în Regele Carol I sau chiar să poarte numele Regelui Carol al II-lea:

Lui Ioan Movilă, i-au căzut sorţii aici, la Techirghiol, fosta moşie a unui turc Tekir, stăpân şi pe Ghiol, pe lacul miraculos. Moşie a lui Movilă acum şi înlăturându-se turcescul Techirghiol, i s-a schimbat numele în Movilă. Mai la deal puţin, Eforia spitalelor civile din Bucureşti, punând stăpânire pe altă făşie de moşie, o numeşte scurt Eforie şi clădeşte aici sanatoriul cunoscut. Dar, mai rămâne un colţişor spre apus, care, lucru de mirare, se numea până mai ieri, tot Techirghiol cu sufixul „sat”, iar azi, acest sufix, se schimbă în „Băi”. De ce? - mă întreb - încă Tekirghiol. Persoana şi memoria acelui turc să ne fie aşa de scumpă, încât să nu putem renunţa la numele lui? Ori să fie vreun motiv de ordin istoric! Cum Băile lui Movilă s-au putut numi Carmen-Sylva, nu se putea numi şi Tekirghiol-Sat, de pildă „Regele Carol I”. Sau fiindcă, tot în judeţul Constanţa, avem o comună cu numele Carol I, Tekirghiol-Băi de azi, nu s-ar putea numi „Lacul Regele Carol al II-lea? O simplă părere şi o sugestie iubiţilor, Ioan Movilă şi onorata sa familie au renunțat la numirea Băilor de „Movilă”, dar Ioan Movilă şi familia sa, n-au renunţat la legea creştinească, la religia strămoşească, la biserica lui Hristos”.
#citește mai departe în  revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. XII, nr. 8-9, august - septembrie, 1935.
 
Foto: Arhiepiscopia Tomisului, Vali Vădănoiu
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.


Citește și:

#DobrogeaDigitală: Preotul Constantin Lembrău și „Înțelesul artei în Biserică”
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitala: 80 de ani de la bombardarea Catedralei din Constanța

#DobrogeaDigitala: 80 de ani de la bombardarea Catedralei din Constanța

1180
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul juridic: Hurmuz Aznavorian, Alexandru T. Calcandi, Dorin Clocotici

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul juridic: Hurmuz Aznavorian, Alexandru T. Calcandi, Dorin Clocotici

892
#DobrogeaDigitală: Legende despre Insula lui Ovidiu – „Povestea spune că, în vremuri depărtate, Ovidiu…“

#DobrogeaDigitală: Legende despre Insula lui Ovidiu – „Povestea spune că, în vremuri depărtate, Ovidiu…“

2189
#DobrogeaDigitală: „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?\

#DobrogeaDigitală: „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?"

1278
Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Franţa –  procese istorice, civilizaţie şi oameni (IV). Personalităţi politice

Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Franţa – procese istorice, civilizaţie şi oameni (IV). Personalităţi politice

2535
#DobrogeaDigitală: Cine a făcut parte din primul comitet de conducere al Asociației Învățătorilor şi Învăţătoarelor din Constanța

#DobrogeaDigitală: Cine a făcut parte din primul comitet de conducere al Asociației Învățătorilor şi Învăţătoarelor din Constanța

1605
#DobrogeaDigitală: Înființarea Curții de Apel din Constanța

#DobrogeaDigitală: Înființarea Curții de Apel din Constanța

1130
#citeșteDobrogea: A fost odată ca niciodată… Casa Laskaridis

#citeșteDobrogea: A fost odată ca niciodată… Casa Laskaridis

1872
#DobrogeaDigitală: Pionier al oceanografiei românești, Ioan Borcea a trasat direcţiile de cercetare a vieții în Marea Neagră

#DobrogeaDigitală: Pionier al oceanografiei românești, Ioan Borcea a trasat direcţiile de cercetare a vieții în Marea Neagră

1525
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul politic - Virgil P. Andronescu, Constantin Angelescu, Mihail Coiciu

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul politic - Virgil P. Andronescu, Constantin Angelescu, Mihail Coiciu

1058
#DobrogeaDigitală: Primele alegeri parlamentare din Dobrogea – „Parlamentarii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor“

#DobrogeaDigitală: Primele alegeri parlamentare din Dobrogea – „Parlamentarii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor“

1118
#citeșteDobrogea: In memoriam Mihail Zahariade, „custodele” de la Halmyris

#citeșteDobrogea: In memoriam Mihail Zahariade, „custodele” de la Halmyris

794
#citeșteDobrogea : Un nou număr al revistei Ex Ponto, o nouă invitație la lectură de calitate

#citeșteDobrogea : Un nou număr al revistei Ex Ponto, o nouă invitație la lectură de calitate

1382
#citeșteDobrogea: Sulina, file de poveste (IX) - O scurtă biografie a lui Charles A. Hartley. Primele lucrări pentru CED

#citeșteDobrogea: Sulina, file de poveste (IX) - O scurtă biografie a lui Charles A. Hartley. Primele lucrări pentru CED

1341
#DobrogeaDigitală: Cariera Iacobdeal, locul care „a adunat neamuri diferite”

#DobrogeaDigitală: Cariera Iacobdeal, locul care „a adunat neamuri diferite”

1763
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul militar - Grigore Andrei, Nicolae Carp, Gheorghe Eminescu

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul militar - Grigore Andrei, Nicolae Carp, Gheorghe Eminescu

1230
#DobrogeaDigitală: Congresul studenților din 1894 ținut în Constanța

#DobrogeaDigitală: Congresul studenților din 1894 ținut în Constanța

853
#DobrogeaDigitală: Marina de Comerț Națională - „Ţara noastră atât de bogată în petrol!“

#DobrogeaDigitală: Marina de Comerț Națională - „Ţara noastră atât de bogată în petrol!“

1456
Venerabilul Romeo Ștefan Belea – unul dintre „greii” arhitecturii românești contemporane

Venerabilul Romeo Ștefan Belea – unul dintre „greii” arhitecturii românești contemporane

805
#DobrogeaDigitală: ”Iarăși răsboi”

#DobrogeaDigitală: ”Iarăși răsboi”

1242