15 Oct, 2020 00:00
3105
La 15 Octombrie 1879, cînd a vizitat pentru întîia dată Dobrogea, Domnitorul Carol I, azi Regele Romîniei, punînd piciorul pe pămîntul Tulcei, a pronunţat următoarele cuvinte: «Mulţumesc pentru frumoasa întîmpinare ce'Mi faceţi: Voi iubi Dobrogea precum iubesc Romînia, din care astă-zi face parte. Toate silinţele Mele vor fi îndreptate spre a da acestei provincii dezvoltarea cea maI întinsă şi fericită, la care are drept prin importanţa şi poziţia sa».
În adevăr, în lungul interval de 25 ani, de cînd această provincie a fost realipită la Patria-Mumă, ochiul pururea neadormit al Suveranului, a veghiat vecinic asupra destinelor ei.
Azi Dobrogea, graţie viului interes ce i s'a purtat, privită din toate punctele de vedere, prezintă aspectul unei ţări civilizate. În direcţiunea culturală s'a lucrat cu atîta rîvnă, mai ales la sate, încît n'au rămas de cît prea puţin localităţi unde să nu se găsească o şcoală. Cu foarte multă dreptate afirmă d. Luca Ionescu, prefectul judeţului, în expunerea situaţiunei pe anul trecut, că în nici un judeţ din stînga Dunărei nu există şcoale aşa frumoase ca în judeţul Tulcea.
Sentimentele naţionale şi iubirea de patrie au prins puternice rădăcini în inimele dobrogenilor, şi de la Kilia pînă la Arab-Tabia, toată suflarea, indiferent de origină, simţeşte romîneşte. Prin şcoală, care a fost de o potrivă deschisă şi obligatorie pentru toate neamurile ce alcătuesc populaţiunea acestei provincii, sentimentele nobile, adormite de veacuri, au fost redeşteptate, şi dobrogeanul a fost chemat a-şi exercita şi drepturile sale. De unde mai înainte dobrogeanul nu ştia de cît datoriile sale, azi, graţie regimului constituţional, el ştie că are şi drepturi; şi atunci cînd le vă căpăta în întregime, va şti să şi le exercite, animat de toate bunele sentimente pentru patria sa.
Cultul celorl'alte religiuni, n'a fost întru nimic stînjenit, din contra. Statul romîn cheltueşte sume destul de însemnate pentru întreţinerea moscheelor şi a şcoalelor musulmane din Dobrgea, - de alt-fel, în cazul de faţă, o excepţiune care onorează stăpînirea romînească în această provincie.
Porţile mari ale instituţiunilor de dreptate, au fost largi deschise şi justiţia a fost de o potrivă pentru toţi, - fără nicI o deosebire de origină sau confeziune.
Mai mult: pentru populaţiunea musulmană s'au constituit tribunale prezidate de kadii, cari judecă neînţelegerile ivite între musulmani după prescripţiunile Coranului. Şi aceste instituţiuni sînt întreţinute tot pe socoteala statului romîn.
O altă dovadă despre interesul ce a purtat stăpînirea românească populaţiunei acestei provincii, a fost împroprietărirea. Se ştie că şi aci nu s'a ţinut seamă de origina împroprietăriţilor. S'a făcut chiar ceia ce nicI cînd-va nu s'a pomenit în atari ocaziuni: Din proprietăţile statului s'au dat pămînturi de cultură pe preţuri cu totul neînsemnate şi cu condiţiunile de plată cele mai avantajoase posibile.
În locul căilor de comunicaţie cari la venirea nouei stăpîniri aci, se aflau într'o stare cu totul primitivă, formînd o piedecă de neînlăturat comerţului, azi Dobrogea e brăzdată în lung şi lat de şosele solide şi bine construite; o cale ferată, un pod mare peste Dunăre, un serviciu de navigaţiune fluvial şi maritim, fac ca comerţul Dobrogei să înflorească din zi în zi; iar porturile Sulina şi Constanţa, au devenit prin aceasta porturi cu o reputaţiune europeană.
Pentru înlesnirea atît a comerţului, a administraţiei, cît şi a publicului în general, toate comunele din Dobrogea sînt legate prin fire telefonice. Prin urmare nimic din ceia ce necesită unui stat civilizat nu lipseşte acestei provincii Totul s'a făcut atît de bine, şi într'un interval atît de scurt. Ceia ce în alte părţi a necesitat, pentru a se săvîrşi, secole întregi, aci s'a făcut numai în 25 ani.
Populaţiunea dobrogeană a arborat drapele şi oraşul a fost frumos pavoazat pentru primire după 25 ani a Aceluia care cu atîta înţelepciune, rupînd lanţurile robiei şi a lincezelei de secole, a condus destinele acestui ţinut.
Azi Dobrogea a fost în sărbătoare, de pretutindeni se înălţau către Cer rugi A-Tot-Puternicului, pentru a dărui viaţă lungă Înţeleptului Rege Carol I şi Augustei Sale Dinastii.
De pe colnicul «Hora», de la poalele monumentului comemorativ care va vorbi viitorimei despre vitejia armatei romîne şi a Marelui ei Căpitan, ducînd în depărtări şi glorificînd faima ostaşilor şi înţelepciunea Bunului Suveran, înconjurat de Augusta Dinastie M.S. Regele Carol I a mai privit odată peste frumoasele plaiuri ale Dobrogei pentru a cărei liberare a făcut cele mai mari sacrificii.
Şi dacă Regele iubit, prin această vizită ne-a dat încă odată dovada dragostei Sale, nu e mai puţin adevărat că şi populaţiunea dobrogeană a ştiut să-şi manifeste cele mai calde sentimente de iubire, către Acela, care cu preţul sacrificiului ne-a redat viaţa naţională, - dreptul de a trăi.”
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: