#Dobrogeaetnică: „Mihai Irimia s‐a dedicat profesiei, şi nu funcției; colegilor, şi nu amatorilor; catedrei şi studenților“

Mihai Irimia este un reprezentant de seamă al arheologiei și istoriei vechi a spațiului românesc, îndeosebi a celui danubiano-pontic; cu contribuții importante în definirea civilizațiilor vechi (ale epocilor bronzului și fierului); în cunoașterea culturilor materiale și a factorului uman - getic, grecesc sau scitic - creator și purtător al acestor culturi.
 
Personalitate științifică recunoscută pe plan național și internațional, Mihai Irimia rămâne arheologul prin excelență, dedicat profesiei, cadrul didactic universitar prețuit și apreciat, specialistul incontestabil și, pentru o perioadă, conducătorul responsabil al unor instituții.
 
Format la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, Facultatea de Istorie şi Filozofie, a lucrat sub coordonarea unor nume consacrate în arheologia românească: profesorii Vladimir Dumitrescu şi Hortensia Dumitrescu, cercetătorii ştiințifici Silvia Marinescu Bâlcu şi Adrian Florescu sau prof. Mircea Petrescu‐Dâmbovița. Pregătirea s‐a dovedit solidă şi studentul de atunci a corespuns exigențelor iluştrilor săi magiştri. La terminarea facultății este angajat prin repartiție guvernamentală la Muzeul de Arheologie (acum Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanța). Consecvent profesiei alese, se dedică meseriei şi instituției, desfăşurând aici aproape trei decenii de activitate (din 1965 până în 1992). Este o perioadă de muncă intensă, de specializare profesională; de activitate pe şantier, dar şi de elaborare a unor lucrări de referință.
 
Se specializează în istorie veche şi arheologie, îndeosebi epoca metalelor, în civilizația geto‐dacă şi raporturile cu alte populații. În 1985 obține titlul de doctor în istorie al Universității Bucureşti cu teza „Arheologia şi istoria populației autohtone din Dobrogea în a doua epocă a fierului”. Publică patru cărți şi peste 100 de studii ştiințifice în reviste prestigioase din țară şi din străinătate. În relația cu realitatea arheologică de teren, cu dovezile materiale recuperate şi analizate Mihai Irimia este profesionistul prin excelență. Nimic din ce investighează nu este neglijat şi niciodată cercetarea nu se opreşte până când nu epuizează aproape informația. Perfecționist cu sine, imprimă celor din jur aceeaşi atitudine de înalt profesionalism. Studiile sale rămân de referință, fie că au ca obiectiv necropolele getice de la Bugeac sau aşezarea de la Gura Canliei, dovezile hallstattiene de la Rasova‐Malul Roşu sau cele greceşti de la Corbu de Jos, aşezările de la Satu Nou sau populațiile autohtone şi alogene din Dobrogea. Este recunoscut în țară şi străinătate, lucrările îi sunt citate şi opiniile sale țin loc de argumente. Participă la peste 150 de manifestări ştiințifice organizate în țară de Institutele de Arheologie ale Academiei Române, Institutul Român de Tracologie, muzee, Ministerul Culturii şi Cultelor, Comisia Națională de Arheologie, universități etc.
 
Participă cu comunicări la manifestări ştiințifice internaționale, publicate în Actele acestora: la Sofia, Veliko Târnovo, Roma, Viena, Tutzing‐München, Moscova, Chişinău, Sofia‐Iambol. Este membru al Comisiei Internaționale pentru promovarea studiilor indo‐europene şi trace (reconfirmat, în 2005, la Congresul de la Athena), membru al Comisiei Naționale de Arheologie (între 1986‐2004), vicepreşedinte al Comisiei zonale a Monumentelor Istorice (între 1996‐2002), vicepreşedinte al Comisiei regionale 2 a Monumentelor Istorice (între 2002‐2006), secretar (din 1970) şi preşedinte (între 2000‐2005) al Societății de Studii Clasice, filiala Constanța; secretar (din 1982) şi preşedinte (din 2000) al Institutului Român de Tracologie, filiala Dunărea de Jos; referent ştiințific oficial în circa 40 de comisii de doctorat la universități de prestigiu din țară (Bucureşti, Iaşi, Constanța) şi institute de cercetare ale Academiei Române.
 
Tot de profesionalism, tradus acum prin obiectivitate şi corectitudine în munca cu oamenii, dă dovadă şi în funcția de director adjunct (1979‐1990) şi director (1990‐1992) al muzeului. Responsabilităților ştiințifice li s‐au adăugat acum şi cele administrative. Şi le‐a asumat deopotrivă, fără să favorizeze pe unele în detrimentul celorlalte.
 
Şi îşi mai asumă o responsabilitate: aceea de a forma şi a învăța generația nouă de tineri studenți. Începe activitatea de „apostolat” la Facultatea de Istorie a Universității „Ovidius” din Constanța, întâi ca şef de catedră (1992‐1995) şi apoi ca decan (1995‐2004); este titular al unor discipline fundamentale, opționale şi de specialitate în domeniul istoriei şi arheologiei.
 
Este o perioadă de o altfel de creație şi formare. Ca şef de catedră şi decan, se preocupă direct de obținerea acreditării specializărilor istorie, administrație publică şi drept (până la separarea facultății, în 2002). Se implică direct în obținerea de către facultate a calității de I.O.D. (încă din 1994), a dreptului de a organiza studii aprofundate pe două specializări (din 1997), apoi a două masterate (din 2000/2001), de creare a celei de-a doua specializări - ştiințe politice, din 2003, şi de organizarea perfecționării cadrelor didactice preuniversitare. Sprijină direct crearea în cadrul facultății a Centrului de Studii şi Cercetări a Istoriei şi Civilizației Zonei Mării Negre (în 2003). În calitatea pe care o avea deja - cea de cercetător ştiințific I, continuă, în paralel, şi colaborarea cu muzeul care (sau pe care) l‐a consacrat şi de care se simte legat sufleteşte.
 
Şi prezentarea ar putea continua. Aici sunt doar elementele „de vârf” ale unei activități în care Mihai Irimia s‐a implicat total. S‐a dedicat profesiei, şi nu funcției; colegilor, şi nu amatorilor; catedrei şi studenților.
 
Deopotrivă exigent şi generos, modest, dar şi autoritar, Mihai Irimia oferă înainte de toate exemplul unui înalt profesionalism.
 
Sursa foto: Imaginile au fost puse la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#sărbătoreșteDobrogea: Dobrogea 140 de ani. \

#sărbătoreșteDobrogea: Dobrogea 140 de ani. "Etniile împreună pentru Dobrogea!" - O campanie de presă, în premieră, marca ZIUA de Constanța (document)

10893
#Dobrogeaetnică: Etniile împreună pentru Dobrogea! ZIUA de Constanţa dedică, în premieră, o campanie „modelului dobrogean“

#Dobrogeaetnică: Etniile împreună pentru Dobrogea! ZIUA de Constanţa dedică, în premieră, o campanie „modelului dobrogean“

11075
 #Dobrogeaetnică. LIVE VIDEO & TEXT: ZIUA de Constanța sărbătorește România și Dobrogea. Azi, celebrăm mozaicul etnic, cinstind memoria personalităţilor  (galerie foto)

#Dobrogeaetnică. LIVE VIDEO & TEXT: ZIUA de Constanța sărbătorește România și Dobrogea. Azi, celebrăm mozaicul etnic, cinstind memoria personalităţilor (galerie foto)

11667
#Dobrogeaetnică. LIVE VIDEO & TEXT: ZIUA de Constanţa omagiază personalităţile etniilor dintre Dunăre şi Marea cea Mare. 140 de ani de Dobrogea (galerie foto)

#Dobrogeaetnică. LIVE VIDEO & TEXT: ZIUA de Constanţa omagiază personalităţile etniilor dintre Dunăre şi Marea cea Mare. 140 de ani de Dobrogea (galerie foto)

15314
#Dobrogeaetnică: Tedeum întru nemurire. „Stația istorică a unirii Dobrogei cu România“, unica pagină vie

#Dobrogeaetnică: Tedeum întru nemurire. „Stația istorică a unirii Dobrogei cu România“, unica pagină vie

4083
#Dobrogeaetnică: România 100. Dobrogea 140. Sărbătorind mozaicul etnic, cinstind memoria personalităţilor dobrogene

#Dobrogeaetnică: România 100. Dobrogea 140. Sărbătorind mozaicul etnic, cinstind memoria personalităţilor dobrogene

4609
Dobrogea mea, Dobrogea noastră, Dobrogea întregii Românii: Gândurile unui dobrogean de Ziua Dobrogei, 14 noiembrie 2018, la împlinirea a 140 de ani de la reintegrarea la patria-mamă

Dobrogea mea, Dobrogea noastră, Dobrogea întregii Românii: Gândurile unui dobrogean de Ziua Dobrogei, 14 noiembrie 2018, la împlinirea a 140 de ani de la reintegrarea la patria-mamă

5592
#Dobrogeaetnică: 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

#Dobrogeaetnică: 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

6306
#citeşteDobrogea: 152 de ani de la naşterea unui „autentic dobrogean“. Medalie instituită de ZIUA de Constanţa în memoria colonelului Marin Ionescu Dobrogianu

#citeşteDobrogea: 152 de ani de la naşterea unui „autentic dobrogean“. Medalie instituită de ZIUA de Constanţa în memoria colonelului Marin Ionescu Dobrogianu

4301
#Dobrogeaetnică: Mesajul de bun venit al cotidianului ZIUA de Constanța

#Dobrogeaetnică: Mesajul de bun venit al cotidianului ZIUA de Constanța

3140
#Dobrogeaetnică: Mesajul prof. Constantin Vitanos, promotorul temei „Etniile împreună pentru Dobrogea!“

#Dobrogeaetnică: Mesajul prof. Constantin Vitanos, promotorul temei „Etniile împreună pentru Dobrogea!“

3372
#Dobrogeaetnică: Mesajul lui Dumitru Jeacă, prefectul Constanței

#Dobrogeaetnică: Mesajul lui Dumitru Jeacă, prefectul Constanței

3165
#Dobrogeaetnică: Mesajul președintelui CJC, Horia Țuțuianu

#Dobrogeaetnică: Mesajul președintelui CJC, Horia Țuțuianu

2900
#Dobrogeaetnică: Mesajul lui Decebal Făgădău, primarul Constanței

#Dobrogeaetnică: Mesajul lui Decebal Făgădău, primarul Constanței

2833
#Dobrogeaetnică: Mesajul dr. Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România - filiala Constanța

#Dobrogeaetnică: Mesajul dr. Liviu Merdinian, președintele Uniunii Armenilor din România - filiala Constanța

3750
#Dobrogeaetnică: Liviu Lungu, arheolog, doctor în Istorie veche și scriitor - mesaj din partea Comunităţii Albaneze

#Dobrogeaetnică: Liviu Lungu, arheolog, doctor în Istorie veche și scriitor - mesaj din partea Comunităţii Albaneze

3721
#Dobrogeaetnică: Mesajul Simonei Halep, cea mai bună jucătoare de tenis din lume (video)

#Dobrogeaetnică: Mesajul Simonei Halep, cea mai bună jucătoare de tenis din lume (video)

2728
#Dobrogeaetnică: Mesajul Ioanei Rădulescu, președintele Comunității „Edinstvo“ a bulgarilor din Dobrogea

#Dobrogeaetnică: Mesajul Ioanei Rădulescu, președintele Comunității „Edinstvo“ a bulgarilor din Dobrogea

2192
#Dobrogeaetnică: Mesajul lui Anton Traian Antoniadis, președintele Comunității Elene „Elpis“

#Dobrogeaetnică: Mesajul lui Anton Traian Antoniadis, președintele Comunității Elene „Elpis“

2703
#Dobrogeaetnică: Mesajul președintelui Forumului Democrat al Germanilor din România, filiala Constanța, Annemarie Marina Czernack

#Dobrogeaetnică: Mesajul președintelui Forumului Democrat al Germanilor din România, filiala Constanța, Annemarie Marina Czernack

2623