29 Apr, 2023 00:00
3041
„La răsărit de Porţile-de-Fier, în „depresiunea getică“ (amfiteatrul dintre Carpaţi şi Balcani), fluviul se resfiră în voie, într’un vad larg, clădind numeroase ostroave şi împărțindu-şi apele în mai multe braţe.
De aici până la vărsarea Dunării în mare, avem de observat următoarele: malul drept este mai înalt decât cel stâng; primul este prăpăstios, adesea pietros, galben şi ars de soare în tim pul verii; al doilea e o luncă netedă şi mereu verde, chiar pe timp de secetă.
Deoarece malul stâng este neted şi jos, apele fluviului se pot revărsa în voie, dând naştere la numeroase bălţi, dintre care cele mai mari sunt: Nedeia (la Vest de Jiu), Potel (la Vest de Olt), Suhâia (la Vest de Vedea), Greaca (spre Vest de Giurgiu) şi lacul Călăraşilor (la Vest de oraşul cu acelaşi nume).
Deoarece romanii şi-au aşezat castrele lor întâi pe malul drept şi înalt, pentru ca să poată păzi mai bine şi mai uşor trecerea peste Dunăre, cele mai vechi oraşe, dintre care cele mai multe îşi au originea în aceste castre, s’au format tot pe malul drept, adesea chiar pe locul vechilor castre.
Cum aceste oraşe erau aşezate de cele mai multe ori în dreptul vadurilor, ele jucau rolul unor capete de poduri. Pentru acelaşi motiv şi din cauza negoţului tot mai intens cu cereale, care coborau din şesul mănos al Munteniei, au luat naştere o mulţime de oraşe la celălalt capăt al vadurilor, faţă în faţă cu cetăţile depe malul drept «ca nişte prăvălii în lungul unei străzi comerciale», după cum se exprimă atât de plastic părintele Geografiei române, d-l prof. S. Mehedinţi, formând de-a-lungul fluviului un şirag de perechi de oraşe: Severin-Cladova, Giurgiu-Rusciuc, Olteniţa-Turtucaia, Călăraşi-Silistra, Feteşti-Cernavodă, Brăila-Măcin, Galaţi-Dinogetia, Ceatal-lsaccea.
Între Porţile-de-Fier şi Mare, Dunărea se poate împărţi în două ţinuturi deosebite ca aspect geografic: 1) până la Silistra e o singură albie, ce prezintă ici-colo câte un ostrov; malul drept e înalt, iar pe malul stâng bălţile se ţin lanţ; 2) dela Silistra la vale, lunca este atât de largă încât nu mai poate ţine apele într’o singură albie, ci le împrăştie într’o mulţime de braţe şi gârle. Cel mai puternic dintre aceste braţe trece pe lângă malul drept, iar al doilea, numit Braţul Borcea, înaintează pe sub râpa Bărăganului. Abia la Hârşova se unesc din nou, închizând la mijloc «Balta lalomiţei». Mai jos de Hârşova, Dunărea se împarte iarăşi: Dunărea veche apucă pe lângă malul dobrogean iar Borcea curge mai departe pe lângă râpa Bărăganului, spre a se uni apoi tocmai la Brăila, închizând la mijloc «Balta Brăilei».
La Brăila, Dunărea se adună iarăşi toată într’o singură albie şi înaintează ca o mare apă spre Galaţi, apoi după ce atinge la Reni cotul cel mai nordic din ţara noastră, se îndreaptă spre mare, resfirându-se lă Tulcea, pentru cea din urmă oară, spre a forma «Delta» cu cele 3 braţe mai principale: al Chiliei, al Sulinei şi braţul Sf. Gheorghe.
În «Deltă» aspectul se schimbă cu totul.
Pe dreapta se mai găsesc dealurile mărunte ale Dobrogei. Pe stânga, unde şi unde se vede în zare o geană de înălţime, apoi ochiul, nu mai zăreşte decât stuf şi pădure de sălcii, jăcând pe ambele maluri nişte perdele verzi care lasă privirea liberă numai spre cer. Satele au pierit aproape de tot. Doar vapoarele mai întrerup din când în când liniştea acestui ţimit de apă şi de verdeaţă, sau luntrea vreunui pescar, ori cirezile de vite care pasc pe grinduri (Mehedinţi şi Vâlsan).
Cu vapoarele N.F.R., putem vizita atât de fileul Dunării şi delta, cât şi porţiunea dintre T.Severin şi Galaţi.
Pentru vizitarea defileului se pleacă din T.Severin, Duminica şi Miercurea, la ora 6 dimineaţa.
Pentru vizitarea Dunării între T. Severin şi Galaţi, se pleacă fie din T.Severin spre Galaţi, Lunea şi Joia, la ora 2.45p.m. fie din Galaţi spre T.Severin, cu aceleaşi vapoare. Joia şi Duminica, la ora 6 dimineaţa.
Pentru vizitarea deltei, putem pleca zilnic, cu vapoarele N.F.R., fie din Brăila, la ora 7.35 a.m., fie din Galaţi, la ora 9 a.m., spre Vâlcov, cu legătura la Tulcea (ora 2 p.m.) spre Sulina).“
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: