#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult (II)

Cele aproape 200 de pagini ale volumului „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” ne poartă cu un secol în urmă, în atmosfera interbelică a urbei pontice aflate în plin avânt economic.
 
Lucrarea a fost alcătuită de Th. Ionescu și I. N. Duployen și este gândită ca o prețioasă călăuză, atât pentru turiștii sosiți pe litoral, dar și pentru localnicii care se puteau astfel familiariza cu istoria, geografia sau etnografia spațiului dobrogean.

Buni cunoscători ai oraşului de la malul mării, autorii îl pun în lumină sub toate aspectele şi reuşesc să trezească interesul prin modul pitoresc de prezentare și structurare a materialului.
 
Un parfum de epocă se degajă din textele de promovare (prime încercări de publicitate) dedicate firmelor existente în Constanța: hoteluri, restaurante, drogherii, ateliere de manufactură sau reparații, bănci, societăți de asigurări, magazine de coloniale, prăvălii de încredere, medici, avocaţi etc. Toți cei care și-au dorit promovarea afacerii au apărut în acest ghid, cu tiraj impresionant, răspândit de editorii săi pe tot teritoriul României.
 
Au fost promovate, de asemenea, publicațiile care apăreau în anii ’20 la Constanța - ziarul „Dacia”, revista „Dobrogea economică”, ziarele „Dobrogea jună” sau „Marea Neagră”.
 
Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noui”. Este prezentată geografia urbei, ghidul străzilor, în ordine alfabetică, liste de telefoane ale instituțiilor, firmelor, dar și a puținelor persoane fizice care dețineau la vremea aceea miraculosul mijloc de comunicare. Sunt trecute în revistă (cu fotografii ale celor aflați la conducere) autorități publice, ecleziastice, civile și militare: Episcopia, Prefectura, Primăria, Gara Constanța, Tribunalul, Căpitănia Portului, Comandamentul Diviziei de mare etc.
 
Continuăm cu următorul subcapitol al lucrării mai sus menționate, intitulat „Ce e de văzut la Constanța?“, cu prezentarea principalelor geamii din Constanța din anul 1924. Paginile acestui subcapitol prezintă obiectivele principale care pot fi vizitate în Constanța și chiar în împrejurimile ei. Autorii trec în revistă monumente, clădiri, statui, lăcașe de cult. Printre acestea se află și o amplă prezentare a statuii lui Ovidiu din piața care îi poartă numele, dar și o expunere a așezămintelor de cult din Constanța anilor 20, împărțite după specific.
 
Autorii au integrat în această rubrică Catedrala Episcopală, biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica catolică, biserica greacă, biserica bulgară, biserică armeană, templul de rit spaniol și templul de rit occidental, moscheea Carol I, geamia Sultan Azis, geamia Azize, geamia Mufti. Primele din listă au fost prezentate în ediția precedentă, iar astăzi conchidem expunerea cu ultimele din listă, mai exact geamiile. Preambulul scris de autori introduce cititorul în atmosfera acelor ani, prezentând în continuarea situația de fapt a geamiilor din anii 20.
 
Pentru a putea identifica cele prezentate, mai jos precizăm numele actuale ale străzilor menționate în textul citat, conform lucrării „Onomastica străzilor din Constanța“, de Petre Covacef, publicată în anul 2010:
 
Strada Ștefan cel Mare - astăzi strada Ștefan cel Mare
Strada Carol - astăzi bulevardul Tomis
Strada M. Cogălniceanu - astăzi strada Luntrei
 
Redăm în cele ce urmează fragmentele cuprinse în lucrare despre tema deja menționată:
 
„Seara, după ce atmosfera se mai potoleşte din aprinderea soarelui, turlele geamiilor se desemnează pe orizont în linii mai închise, ca nişte ţape împrăştiate şi afumate, în care a expirat gloria credincioşilor. În vremea aceasta cuprinsul răcorit se umple de strigătele bocite, venite de prin ceardacurile minaretelor.
 
- Alah ekber... (Dumnezeu e mare. Dumnezeu e mare). Şi Hogii bătrâni şi tineri, îmbrăcaţi în anteree negre şi legaţi în jurul fesurilor cu sarâcuri albe, se învârtesc cu mersul lor oriental în jurul minaretelor. Ţinându-şi palmele deschise la urechi, umplu cuprinsul cu rugăciunele lor plânse tărăgănat, strigând în cel epatru părţi ale lumei:
 
- Alem fena... Haye alel felah... (Lume rea, ticăloasă... Numai în deşteptare e mândria ta...)
 
Pe Constănţeni nu-i mai impresionează toate acestea pentru că s’au obişnuit cu spectacolul, dar pe străinii veniţi de pe aiurea, îi opreşte în loc solemnitatea acestor rugăciuni.
 
Între alte curiosităţi de la Constanţa e şi vizitarea geamiilor mai principale. Aceste locaşuri sfinte sunt deschise în toate zilele şi străinii pot să le vadă cu învoirea hogilor. Trebuie să privească însă totul numai din prag, căci înăuntru nu se poate intra decât descălţat, sau cu papuci.
 
Când se întâmplă ca geamia să fie goală de credincioşi, te impresionează adânc muţimea mohorâtă şi rece a interiorului. Vinerea însă când e ziua lor de sărbătoare vezi cârdurile de musulmani cuvioşi şi curaţi cum se îndreaptă în spre geamii. La uşă îşi lasă cu toţii papucii tăiaţi anume ca să se descalţe uşor şi rămân numai în ciorapi, şi intră apoi în geamie. Înăuntru, aştern pe jos batiste scumpe şi s’aşează frumos turceşte, cu evlavie.
 
Hogii de la altar, par nişte magi inspiraţi, care caută să ghicească viitorul în cărţile lor deschise.
 
Femeile nu pot intra în geamii, ca şi când ar fi considerate nevrednice de mila lui Alah.
 
Moscheia Carol I, str. Băei
 
Clădită sub glorioasa domnie a Regelui Carol, care s’a interesat mult de clădirea acestei moschei. E o operă monumentală în stil pur maur, datorită unui arhitect român. Interiorul are decoraţiuni orientale, arabescuri minunate. De remarcat splendide covoare, din care unul enorm, persian, dăruit de sultanul Abdul Hamid. Geamia e întreţinută de stat şi e deservită de hatipul Chemaledin Ali, care ştie bine româneşte şi e de o amabilitate remarcabilă.
 
Geamia Sultan Azis, str. Carol 44
 
Este construită în anul 1868 din tezaurul sultanului Azis. Întreţinută de Comunitatea musulmană. Hatip: Hafuz Azis.
 
Geamia Azizie, str. Cogălniceanu 2

Construită la 1866 de populaţia musulmană. E întreţinută de stat. Hatip: Faich Izlem.
 
Geamia Mufti, str. Ştefan cel Măre 86

Construită la 1885 de popor. E întreţinută de comunitate. Actualmente n’are hatip.

Peste toţi hatipii din jud. Constanţa se află un Muftiu, Ibrakim Cadâr.