#GhidDobrogean1924: „Lacurile sărate de pe malul Mării Negre“

  • Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noui”. A două parte a lucrării este dedicată prezentării localității Techirghiol. 

Cele aproape 200 de pagini ale volumului „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori”ne poartă cu un secol în urmă, în atmosfera interbelică a urbei pontice aflate în plin avânt economic.

Lucrarea a fost alcătuită de Th. Ionescu și I. N. Duployen și este gândită ca o prețioasă călăuză, atât pentru turiștii sosiți pe litoral, dar și pentru localnicii care se puteau astfel familiariza cu istoria, geografia sau etnografia spațiului dobrogean.

Buni cunoscători ai oraşului de la malul mării, autorii îl pun în lumină sub toate aspectele şi reuşesc să trezească interesul prin modul pitoresc de prezentare și structurare a materialului.

Un parfum de epocă se degajă din textele de promovare (prime încercări de publicitate) dedicate firmelor existente în Constanța: hoteluri, restaurante, drogherii, ateliere de manufactură sau reparații, bănci, societăți de asigurări, magazine de coloniale, prăvălii de încredere, medici, avocaţi etc. Toți cei care și-au dorit promovarea afacerii au apărut în acest ghid, cu tiraj impresionant, răspândit de editorii săi pe tot teritoriul României.

Au fost promovate, de asemenea, publicațiile care apăreau în anii ’20 la Constanța - ziarul „Dacia”, revista „Dobrogea economică”, ziarele „Dobrogea jună” sau „Marea Neagră”.

Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noui”. Este prezentată geografia urbei, ghidul străzilor, în ordine alfabetică, liste de telefoane ale instituțiilor, firmelor, dar și a puținelor persoane fizice care dețineau la vremea aceea miraculosul mijloc de comunicare. Sunt trecute în revistă (cu fotografii ale celor aflați la conducere) autorități publice, ecleziastice, civile și militare: Episcopia, Prefectura, Primăria, Gara Constanța, Tribunalul, Căpitănia Portului, Comandamentul Diviziei de mare etc.



Scurta monografie a localității Techirghiol, inserată în acest ghid, ne informează despre proprietățile speciale ale apei si nămolului din lacul omonim, comparativ cu facilitățile altor celebre stațiuni balneare europene. Sunt publicate „dispozițiuni generale pentru vizitatorii stabilimentelor de băi”, legendele locului, dar și taxele de cură, de transport sau de cazare

Astăzi vom aborda a doua parte a volumului mai sus menționat dedicată Techirghiolului. Capitolul, mai restrâns decât cel dedicat Constanței, abordează pe câteva zeci de pagini informații importante, captivante și relevante pentru un turist al anului 1924 dornic să vizite localitatea. Continuăm expunerea celei de-a doua părți a lucrării antemenționate. Autorii aduc în discuție un subcapitol interesant despre „Lacurile sărate de pe malul Mării Negre“. Subcapitolul este precedat de alte teme precum: alcătuirea chimică a nămolului, legenda întemeierii Techirghiolului etc. 

Textul integrat în lucrarea antemenționată ne introduce în atmosfera acelor ani prin detaliile oferite și contrucția narativă spefică, cititorul parcurgând ușor rândurile redate mai jos:

„Lacurile sârate sau sălcii aşezate pe marginea Mării, cum sunt bunioară limanurile de lângă Odessa sau multe din lacurile Dobrogei, nu pot de asemeni fi comparate cu Tekirghiolul. Apa acestor lacuri neavând izvoare proprii sau primind râuri şi ape dulci cari se varsă în ea, este mai mult dulceagă şi compoziţia ei e câteodată mai slabă chiar ca a Mării. Am văzut la studiul geologic al loca­lităţii Tekirghiol, că lacul nu are nici o comunicaţiune cu Marea şi că formaţiunea sa nu poate fi asemănată cu a lacurilor recent despărţite de Mare. 

De aceea nici nămolul, aici analiza apelor Tekirghiolului, nu sunt compa­rabile cu nici, unul din lacurile sau, lagunele aflate la marginea Mării. Singurul lac de care compoziţia apei şi nomolului de la Tekirghiol se apropie mai mult este Lacul-Sărat din judeţul Brăila. Am spus cari sunt deose­birile între constituţiunea chimică şi fizică a elementeloii acestor două lacuri. 

Trebueşte acum să adaug că Tekirghiolul fiind situat la marginea Mării, se bucură de toate avantajele acestei vecinătăţi, având un aer curat, răcorit şt premenit continuu de briza Mării. Prăfăria, muscăria și ţânţărimea Lacului-Sărat lipsesc de asemeni la Tekir­ghiol, iar miazmele paludice sunt absolut necunoscute aci.

După cum vedem, Tekirghiolul este în adevăr o sta­ţiune unică în lume.”
 
Descarcă gratuit volumul „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” de Th. Ionescu și I. N. Duployen

 
Sursă foto: „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” de de Th. Ionescu și I. N. Duployen

Citește și:

#GhidDobrogean1924: „Tekirghiolul - Staţiune balneară şi climaterică“
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Ovidiu (sec. I î. H. - sec. I d. H.) - „Tristele” (Cărțile I, II, III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Ovidiu (sec. I î. H. - sec. I d. H.) - „Tristele” (Cărțile I, II, III)

1038
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Ovidiu (sec. I î. H. – sec. I d. H.) - „Arta de a iubi” și „Ibis” (GALERIE FOTO)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Ovidiu (sec. I î. H. – sec. I d. H.) - „Arta de a iubi” și „Ibis” (GALERIE FOTO)

1314
#DobrogeaDigitală: Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena“ din Cernavodă - „Temelia i s-a pus în anul 1882“

#DobrogeaDigitală: Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena“ din Cernavodă - „Temelia i s-a pus în anul 1882“

1543
#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Această biserică, o casă simplă de rugăciuni, construită din nuele de pământ”

#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Această biserică, o casă simplă de rugăciuni, construită din nuele de pământ”

1703
#citeșteDobrogea: Musulmani dobrogeni căzuți pe câmpul de luptă în cel de-al Doilea Război Mondial

#citeșteDobrogea: Musulmani dobrogeni căzuți pe câmpul de luptă în cel de-al Doilea Război Mondial

2033
#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Biserica“

#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Biserica“

2154
Istoria Dobrogei - Bibliografie: August (sec. I î. H. - sec. I d. H.) - „Faptele împăratului August”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: August (sec. I î. H. - sec. I d. H.) - „Faptele împăratului August”

1657
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dionisiu (sec. I î. H.) - „Antichități romane”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dionisiu (sec. I î. H.) - „Antichități romane”

2001
#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“ (VI)

#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“ (VI)

1227
#citeșteDobrogea: Frontul Românesc - O formațiune politică bazată pe ideea naționalistă „numerus valahicus“

#citeșteDobrogea: Frontul Românesc - O formațiune politică bazată pe ideea naționalistă „numerus valahicus“

1906
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Properțiu (sec. I . î. H.) - „Elegii” (GALERIE FOTO)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Properțiu (sec. I . î. H.) - „Elegii” (GALERIE FOTO)

2646
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Titus Livius (sec. I î. H. - sec. I d. H.) - „De la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Titus Livius (sec. I î. H. - sec. I d. H.) - „De la întemeierea Romei”

2389
#citeșteDobrogea: Vasul „Struma“ și destinul tragic al pasagerilor săi

#citeșteDobrogea: Vasul „Struma“ și destinul tragic al pasagerilor săi

2868
#DunăreaCălăuzăTuristică: Dunărea de la T. Severin la Brăila - „De pe malul Borcii turistul are o splendidă privelişte“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Dunărea de la T. Severin la Brăila - „De pe malul Borcii turistul are o splendidă privelişte“

1851
#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“ (VI)

#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“ (VI)

2169
#DunăreaCălăuzăTuristică: Dunărea de la T. Severin la Brăila - „În aval de Silistra, fluviul se ramifică în trei mari braţe“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Dunărea de la T. Severin la Brăila - „În aval de Silistra, fluviul se ramifică în trei mari braţe“

1315
#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“  (V)

#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“ (V)

1579
#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“  (IV)

#DobrogeaDigitală: Despre Cernavodă - „Edilii oraşului de la 1878 şi pâna în anul 1936“ (IV)

1463
Istoria Dobrogei – Bibliografie – Strabon (sec. I î. H. – sec. I d. H.) – „Geografia” (Cărțile X, XI, XII, XV, XVI, XVII)

Istoria Dobrogei – Bibliografie – Strabon (sec. I î. H. – sec. I d. H.) – „Geografia” (Cărțile X, XI, XII, XV, XVI, XVII)

1108
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Strabon (sec. I î. H. - sec. I d. H.) - „Geografia” (Cartea VII)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Strabon (sec. I î. H. - sec. I d. H.) - „Geografia” (Cartea VII)

1515