#GhidDobrogean1924: O plimbare prin Constanța interbelică (II)

 

Cele aproape 200 de pagini ale volumului „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” ne poartă cu un secol în urmă, în atmosfera interbelică a urbei pontice aflate în plin avânt economic.
 
Lucrarea a fost alcătuită de Th. Ionescu și I. N. Duployen și este gândită ca o prețioasă călăuză, atât pentru turiștii sosiți pe litoral, dar și pentru localnicii care se puteau astfel familiariza cu istoria, geografia sau etnografia spațiului dobrogean.
 
Buni cunoscători ai oraşului de la malul mării, autorii îl pun în lumină sub toate aspectele şi reuşesc să trezească interesul prin modul pitoresc de prezentare și structurare a materialului.
 
Un parfum de epocă se degajă din textele de promovare (prime încercări de publicitate) dedicate firmelor existente în Constanța: hoteluri, restaurante, drogherii, ateliere de manufactură sau reparații, bănci, societăți de asigurări, magazine de coloniale, prăvălii de încredere, medici, avocaţi etc. Toți cei care și-au dorit promovarea afacerii au apărut în acest ghid, cu tiraj impresionant, răspândit de editorii săi pe tot teritoriul României.
 
Au fost promovate, de asemenea, publicațiile care apăreau în anii ’20 la Constanța - ziarul „Dacia”, revista „Dobrogea economică”, ziarele „Dobrogea jună” sau „Marea Neagră”.
 
Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noui”. Este prezentată geografia urbei, ghidul străzilor, în ordine alfabetică, liste de telefoane ale instituțiilor, firmelor, dar și a puținelor persoane fizice care dețineau la vremea aceea miraculosul mijloc de comunicare. Sunt trecute în revistă (cu fotografii ale celor aflați la conducere) autorități publice, ecleziastice, civile și militare: Episcopia, Prefectura, Primăria, Gara Constanța, Tribunalul, Căpitănia Portului, Comandamentul Diviziei de mare etc.
 
Lucrarea debutează cu „Constanța și împrejurimile sale“ capitol în cadrul căruia este prezentată istoria Dobrogei. În a doua parte „Constanța de azi“ autorii proiectează un periplu prin Constanța în perioada interbelică, mai exact în anul 1924. Aceștia reușesc să ne transpună în acei ani, plimbându-ne pe mai toate străzile din zona peninsulară, agora tomitană.
 
În ediția precedentă ne-am „plimbat“ pe strada Traian, astăzi strada Traian, apoi pe strada Rosseti, astăzi strada C.A. Rosseti, strada D.A. Stursa, astăzi strada Revoluției din 1989, strada Ovidiu, astăzi strada Ovidiu, starda Lascăr Catargiu, astăzi strada Nicolae Titulescu, strada Gr. Cantacuzino, astăzi strada Arhiepiscopiei, piața Basarb, astăzi desființată.
 
Astăzi călătoria prin Constanța anilor 20 continuă cu un alt intinerariu. Pentru a putea vizuala periplul, redăm mai întâi denumirile actuale ale străzilor menționate în textul citat, conform lucrării „Onomastica străzilor din Constanța“, de Petre Covacef, publicată în anul 2010:
 
Bulevardul Elisabeta - astăzi bulevardul Elisabeta
Strada Remus Opreanu - astăzi strada Remus Opreanu
Bulevardul General Averescu - astăzi strada Barbu Lăutaru
Piața Independenței - Piața Ovidiu
Strada Ștefan cel Mare - astăzi strada Ștefan cel Mare
Strada A. Lahovary - astăzi strada Aristide Karatzali
Strada Marc Aureliu - astăzi strada Marcus Aurelius
Strada Carol - astăzi bulevardul Tomis
Piața Carol - astăzi Piața Unirii
 
„Bulevardul Elisabeta începe din capul străzei Ovidiu şi are numai pe partea stângă cu faţa spre mare, viile frumoase, printre care remarcăm Banca Naţională, fosta vilă Cănanau, Banca Cerealiştilor fosta casă Pilescu, ctc. până în capăt unde în coasta fostului Hotel Carol, este vechiul jar de piatră, rămas astăzi doar o piesă decorativă a bulevardului şi grădinei din dreapta lui.

Pe partea dreaptă a Bulevardului este o terasă în faţa cazinoului. Paralel cu Bulevardul Elisabeta, este Bulevardul General Averescu, care în dreapta are marea şi în stânga o grădină publică foarte îngrijită, cu flori şi alee.  

Cazinoul Comunal situat în mijlocul Bulevardului şi vis a vis, are sub terasa de pe bulevardul Elisabeta, o spaţioasă hală de bere şi restaurant de vară. Pe strada Remus Opreanu, mergând spre centru, lăsăm în dreapta, clădirea fostului Hotel Carol şi Hotel Palace, o construcţie în stil modern.

În palatul Băncei Marmorosch Blank din piaţa Independenţei cu intrarea prin str. Marc Aureliu, este Bursa de mărfuri şi cereale cu aranjamentul, interior similar instituţiunilor din marile centre apusene. Revendind iar în piaţa Independenţei, unde găsim restaurante, cofetării, berării şi magazine luxoase, înainte de a sui strada Carol, avem în dreapta vechiul palat «Mercur» o interesantă clădire în stil ogival.

La No. 6 pe strada Carol sînt instalate birourile Camerei de Comerţ și ale Camerei arbitrale şi de conciliaţiuni. Să lăsăm în urmă tot şirul de magazine şi ajungem la Piaţa Unirei unde sunt două hale, una de carne şi alta de peşte, iar în jurul lor, gherete pentru desfacerea zarzavaturilor, ouă păsări etc. Oficiul Poştal, telefonic şi telegrafic se află mai sus pe str. Carol. Este o clădire frumoasă cu decoraţiuni în stil arab şi a servit pe vremuri de Palat Comunal.



Până în piaţa Carol unde remarcăm clădirea frumoasă a Grand Hotelului nu este nimic deosebit. La întretăerea cu str. Ştefan cel Mare (fostă Mangaliei) este Grădina publică. În partea ei din spre strada Mircea se construeşte noul local de liceu, iar ceva mai sus pe str. Carol, vis-a-vis de grădina publică este Biserica Evangelică o clădire cu o faţadă impunătoare în stil gotic.

Paralel cu strada Carol, începând din Piaţa Independenţei este strada Mircea cel Mare care merge de-a lungul malului mării. În capul străzei Tomis, la malul mării este biserica şi şcoala armeană iar în dreapta, deasupra plajei populare «Duduia» este uilla Ohicha o drăguţă clădire construită din lemn, în stil elveţian. Tot pe strada Mircea este Templul spaniol, Şcoala şi Biserica greacă la colţul străzei Alex. Lahovary, unde se află, jos spre mare, teatrul Elpis şi Băile moderne.

Dincolo de strada Ştefan cel Mare, sunt pe cartea dreaptă a străzei, peste drum de construcţia liceului, pavilioanele minsterului de finanțe unde locuiesc funcţionarii vămei. Urmează apoi cartierul militar; Cazarma pompierilor, Rrg. 34 infanterie şi Comandamentul Diviziei de mare.

Strada Ştefan cel Mare, fostă Mangaliei, este o stradă pur comercială, şi pe o parte şi pe alta sunt diferite magazine, până dincolo de oborul de cereale, până la spitalul Comunal. Şcoala Navală este pe strada Traian în dreapta gărei. În piaţa Griviţei No. 1 este Biserica Adormirea Maicei Domnului şi în faţa ei bustul lui Ion Bănescu fost primar al oraşului.

În partea dinspre Nord şi Vest oraşul este înconjurat de Bulevardul Regina Maria pe care dacă mergem spre Mamaia întâlnim în dreapta spitalul militar şi Parcul Tataia.

Celelalte străzi prezint o importanţă secundară, fiind lipite de clădiri publice mai importante, afară de Administraţa financiară pe str. Costache Negri colţ cu strada Vasile Alexandri şi Şcoala Mahomedană pe strada Cuza Vodă.“
 
Va urma.
 

Sursă foto: „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” de de Th. Ionescu și I. N. Duployen și ZIUA de Constanța
 
Citește și:

#GhidDobrogean1924: O plimbare prin Constanța interbelică (I)