In memoriam Anghel Saligny, cel mai prestigios inginer al României moderne

  • Între anii 1889 și 1909, Anghel Saligny a coordonat lucrările de amenajare ale portului Constanța și a proiectat silozurile de cereale și stația de petrol.
 
Academician, inginer constructor, ministru şi pedagog român, Anghel Saligny este considerat pionieru al tehnicii mondiale în proiectarea şi construcţia podurilor şi silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei româneşti.
A fost membru fondator al Societăţii Politehnice din Bucureşti şi preşedinte al acesteia în perioadele 1895-1897 şi 1910-1911, profesor la Şcoala naţională de poduri şi şosele, ministru al Lucrărilor Publice, membru corespondent (din anul 1892), membru titular (din anul 1897) şi preşedintele Academiei Române (1907 - 1910).
Creator al unor soluţii unice, Saligny a proiectat liniile ferate Adjud-Târgu Ocna, realizând primele poduri combinate - şosea şi cale ferată - din ţara noastră (1881-1882). A proiectat şi construit numeroase poduri metalice, înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare. Pe baza unor invenţii proprii, a construit, de asemenea, în premiera mondială, silozurile din beton armat, de la Brăila (1888) şi Galaţi (1889). 



Lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 şi construcţia, între 1890-1895, a sistemului de poduri peste Dunăre, o adevărată operă de artă inginererască, cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală la ora construirii sale şi încă multă vreme după aceea.
Din cartea profesorului Valentin Ciorbea, „Portul Constanța 1886-1996”, am spicuit un fragment referitor la proiectele și soluțiile invatoare ale lui Anghel Saligny, aplicate obiectivelor strategice din Portul Constanța.
 
„Cea de-a doua fază a construcţiilor în portul Constanţa, s-a executat în sistemul regie sub conducerea lui Anghel Saligny care a preluat, la 10 august 1899, după decesul inginerului Gh. Duca, funcţia de director general al şantierului. Cu toate că realizase obiective deosebit de importante: marele pod peste Dunăre, gări, linii ferate şi contribuise decisiv la modernizarea porturilor Galaţi şi Brăila, Saligny s-a preocupat, mai întâi, de îmbogăţirea propriei experienţe. Pe parcursul a două luni şi jumătate reputatul inginer a efectuat o călătorie de documentare în principalele porturi europene. Revenit la Constanţa, a cercetat minuţios documentaţia şi terenul unde urmau să fie ridicate construcţiile portuare. Apreciind că proiectul poate fi îmbunătăţit, Saligny a propus modificări, ce au fost acceptate. A refăcut concepţia lucrărilor hidrotehnice, cât şi cea a infrastructurii interioare. Sub conducerea lui Anghel Saligny s-a imprimat un ritm activ şi efident lucrărilor, s-a mărit şantierul şi a sporit parcul de utilaje. Astfel, s-au cumpărat noi vase portuare, aparate, maşini, locomotive, unelte, s-au executat lucrări de îmbunătăţire la linia ferată Constanţa-Canara, ceea ce a permis realizarea unei aprovizionări corespunzătoare cu material de construcţie. Pentru personalul şantierului s-au ridicat locuinţe lângă Staţia de petrol, iar în port s-au amenajat cantine provizorii. Treptat, construcţia portului Constanţa a devenit unul din prindpalele obiective ale economiei româneşti, rezultat al eforturilor întregii ţări, dar mai ales al inginerilor români “mai toţi ieşiţi din şcoala românească de poduri şi şosele", după cum sublinia cu justificată mândrie strălucitul inginer Anghel Saligny .(Apud, E. B. Lazarovid, op. dt, p. 99). Aşa cum a procedat şi pe alte şantiere, Anghel Saligny a aplicat şi în portul Constanţa procedee şi metode din cele mai moderne pentru acel timp. Soluţiile propuse de Saligny au determinat o reducere însemnată a devizului, fără a afecta calitatea lucrărilor şi posibilităţile de dezvoltare viitoare a portului.
În timp optim, Saligny a reuşit să recupereze lucrările neexecutate de antrepriza Hallier. Digul de larg cu zidul de gardă a fost construit pe o fundaţie de arocamente pe care s-au aşezat blocuri din beton de câte 36 tone fiecare. Acestea au fost dispuse în trepte spre interiorul bazinului, înălţimea capului digului fiind de 7,5 m, iar lăţimea de 8 m. La partea superioară a digului s-au executat, pe o lungime de 706 m, zidul de gardă înalt de 5,5 m. Lungimea totală a digului era de 1.377,56 m, iar costul lui s-a ridicat la 7.963.623 lei. S-a construit integral digul de sud care, împreună cu digul de apărare a platformei, se întindea pe o lungime de 1.497 m pe direcţia est-vest. La extremitate s-a instalat farul roşu. Costul total a fost de 1.050.000 lei.
A fost finalizat digul de intrare cu o lungime de 119,27 m, construit paralel cu digul de larg, costurile fiind de 194.000 lei. La extremitatea de intrare în port s-a instalat farul verde şi tot pe acest dig s-a ridicat Pavilionul regal. Această clădire a fost proiectată şi construită de inginerii şi constructorii portului ca omagiu pentru regina Elisabeta, mare admiratoare a marinei şi a mării. Regina Maria avea să scrie în memoriile sale că de pe terasa căsuţei îngrădită cu fier “cu odăi ce semănau cu cabinele vapoarelor" urmărea împreună cu regina Elisabeta, dimineaţa, plecarea navelor din port. În timp ce regina Maria flutura un şervet echipajului, Elisabeta “prin megafon, striga bune urări vapoarelor ce se depărtau". (Maria, Regina României, Povestea vieții mele, vol. II, Editura Eminescu, Piaţa Presei Libere 1, Bucureşti, p. 341-342).
Concomitent cu construirea digurilor s-au început şi lucrările la cheuri, prevăzute a se realiza pe o lungime de 7.010 m conform proiectului general. S-a executat cheul digului de larg, cheurile molului vechi, cheul de nord, cheul silozurilor, cheul de la molul de cereale şi vite, iar cheul pentru cărbuni a fost amenajat pe porţiuni apreciabiie.
O atenţie deosebită a acordat inginerul Anghei Saiigny bazinului de petrol pe care l-a introdus în interiorul portului, urmând să fie amenajat la digul de sud. În acest sector, pentru delimitarea bazinului s-au construit cheurile necesare, patru dane în lungime de 40 m, la care s-au amenajat instalaţiile necesare pentru încărcarea produselor petroliere în vapoare.”
 
Inginerul a murit pe 17 iunie 1925, în București, la vârsta de 71 de ani, fiind înmormântat în cimitirul Sfânta Vineri din Bucureşti, alături de fiica sa, Eugenia, care murise cu doi ani înainte. Ceremoniile s-au desfășurat pe 19 iunie 1925 și au avut rang de funeralii naţionale, cu participarea lui Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române și a premierului Ion I. C.Brătianu.
 
 
 
#citeşte mai departe în „Portul Constanța 1886-1996”,
#„Portul Constanța 1886-1996”,
# Autor Valentin Ciorbea

Dacă, în urmă cu 124 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto: arhiva ZIUA de Constanța


Citeşte şi:„Portul Constanța 1896 – 1996”, de Valentin Ciorbea
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

In memoriam Boris Caragea, sculptorul care a lăsat moștenire Constanței opere de mare valoare

In memoriam Boris Caragea, sculptorul care a lăsat moștenire Constanței opere de mare valoare

1860
In memoriam: Cik Damadian, somitatea care a portretizat alte somități

In memoriam: Cik Damadian, somitatea care a portretizat alte somități

2069
Omagiu pentru Virgil Coman, ilustrul istoric dobrogean, plecat în lumea celor drepți mult prea devreme

Omagiu pentru Virgil Coman, ilustrul istoric dobrogean, plecat în lumea celor drepți mult prea devreme

1974
In memoriam: Vasile Canarache  - „Şi iată că, după 25 de ani, un om găsea la Mangalia, în vechiul Callatis…“

In memoriam: Vasile Canarache - „Şi iată că, după 25 de ani, un om găsea la Mangalia, în vechiul Callatis…“

1701
#citeșteDobrogea: Industria constănțeană de dulciuri în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Industria constănțeană de dulciuri în perioada interbelică

1032
#citeșteDobrogea: Bombardarea Catedralei din Constanța - „Vreo şase bombe au dărâmat şi catedrala şi palatul“

#citeșteDobrogea: Bombardarea Catedralei din Constanța - „Vreo şase bombe au dărâmat şi catedrala şi palatul“

1130
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Hotel Palace, „cel mai luxos şi confortabil hotel din Constanţa“(XIII)

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Hotel Palace, „cel mai luxos şi confortabil hotel din Constanţa“(XIII)

1094
#citeșteDobrogea: Regizorul dobrogean, Stere Gulea, la aniversare. Cu respect, la mulți ani!

#citeșteDobrogea: Regizorul dobrogean, Stere Gulea, la aniversare. Cu respect, la mulți ani!

914
​#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - doctor Aristide Karatzali, „medic de copii și boale de piept“

​#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - doctor Aristide Karatzali, „medic de copii și boale de piept“

1614
#citeșteDobrogea: Turcii dobrogeni și preocupările lor după 1878 (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Turcii dobrogeni și preocupările lor după 1878 (GALERIE FOTO)

1759
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Foto-Royal, reușită garantată“ (XII)

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Foto-Royal, reușită garantată“ (XII)

1672
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Avocații Constanței din perioada interbelică (XI)

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - Avocații Constanței din perioada interbelică (XI)

1130
#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VII. „Toate popoarele creștine păstrează reminiscenţe din cultul păgăn, datini şi sărbători de care nu s-au putut desbăra“

#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VII. „Toate popoarele creștine păstrează reminiscenţe din cultul păgăn, datini şi sărbători de care nu s-au putut desbăra“

1236
#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Cinema Tomis, locul de întâlnire al elitei constănțene“ (X)

#GhidDobrogean1924: Reclame interbelice de la malul mării - „Cinema Tomis, locul de întâlnire al elitei constănțene“ (X)

1266
#GhidDobrogean1924: (IX) Reclame interbelice de la malul mării - „Parfumeria lui Ioan G. Papaianuș, mai eftin ca oriunde“

#GhidDobrogean1924: (IX) Reclame interbelice de la malul mării - „Parfumeria lui Ioan G. Papaianuș, mai eftin ca oriunde“

1375
In memoriam Petre Covacef, inginerul dobrogean pasionat de istorie

In memoriam Petre Covacef, inginerul dobrogean pasionat de istorie

1220
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Victor Eftimiu - „Știe să fie îndrăzneţ cu o rară aparenţă de modestie“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Victor Eftimiu - „Știe să fie îndrăzneţ cu o rară aparenţă de modestie“

889
#GhidDobrogean1924: (VIII) Reclame interbelice de la malul mării - „Banca Chrissoveloni, face toate operațiunile de bancă“

#GhidDobrogean1924: (VIII) Reclame interbelice de la malul mării - „Banca Chrissoveloni, face toate operațiunile de bancă“

1117
#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VI .„Liturghia creștină se substitue prin transiţii nesimţite cultului păgăn“

#Crez și credințe: „Iarba Fiarelor“ de Ion Aurel Candrea VI .„Liturghia creștină se substitue prin transiţii nesimţite cultului păgăn“

837
#citeșteDobrogea: Restaurante și magazine în Constanța în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Restaurante și magazine în Constanța în perioada interbelică

1258