In memoriam Gheorghe Dumitraşcu - trei ani de la „marea trecere”


Astăzi comemorăm o figură memorabilă, un om generos, cald, de un curaj şi un entuziasm debordant, de care mulţi îşi aduc aminte cu bucurie şi recunoştinţă - regretatul profesor Gheorghe Dumitraşcu.





După o viaţă trăită în slujba istoriei şi a culturii naţionale, s-a stins în urmă cu trei ani, într-o zi de 17 ianuarie. Născut la 25 septembrie 1939, în Nisipari, judeţul Constanţa (acolo unde o stradă şi o şcoală chiar îi poartă numele), Gheorghe Dumitraşcu face parte din elita oamenilor de cultură ai Dobrogei, un mare profesor, care a marcat generaţii întregi de elevi şi studenţi, insuflându-le cu dăruire din pasiunea sa pentru istoria şi devenirea României.
 
După absolvirea Liceului teoretic „Nicolae Bălcescu“ din Medgidia, în 1956, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii di Bucureşti. A fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie al Academiei, filiala Cluj, asistent şi lector universitar la Institutul Pedagogic din Constanţa, profesor la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, muzeograf principal la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Doctoratul în istorie l-a susţinut în 1976, la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, cu tema „Locul Partidului Ţărănist Radical în istoria României, 1932-1938“.
Lui Gheorghe Dumitraşcu, printre alţii, îi datorăm înfiinţarea unei universităţi la Constanţa, obiectiv pentru care a militat cu toată convingerea şi autoritatea morală, având credinţa că şi aici, în oraşul-port, se poate naşte o viaţă universitară, că şi aceste locuri încercate de istorie pot fi un model de cultură şi spiritualitate.
 
Profesor universitar la Facultatea de Istorie a noii Universităţii „Ovidius“, a semnat peste o sută de studii ştiinţifice despre viaţa politică a României în perioada interbelică, a publicat nenumărate articole de cultură şi ştiinţă, în ziare şi reviste, precum şi manuale, plachete de versuri, memorialistică.
 
Împreună cu fiica sa, Lavinia Dumitraşcu - cea care îi continuă cu onoare vocaţia - a scris 12 cărţi. Este autor al volumelor Paradoxuri lirice (Constanţa, „Ex Ponto", 1995); Jurnal de credinţă şi speranţă (Alba Iulia, „Continental", 1996); Localităţi, biserici şi mânăstiri româneşti în Dobrogea, până la 1878 (Constanţa, Edit. Fundaţiei „Andrei Şaguna", 1996); Nu, eu nu regret nimic! (Bucureşti, „Sfera", 1999); Locul Partidului Ţărănist Radical - Grigore Iunian – în Istoria României, 1932-1940 (Bucureşti, ,,Sfera", 2000).
 
Este, de asemenea, coautor al volumelor Dobrogea. Bibliografia istorică a României 1944-1964; Ghid turistic al judeţului Constanţa, 1980; Istoria şi teoria mentalităţilor, 1977; Pagini din istoria secoluluii al X-Zea, 1999.
 
S-a implicat cu elanul caracteristic şi în politica de după decembrie 1989, vocea sa răsunând de la tribuna Parlamentului, în apărarea intereselor perene ale românilor.

Gheorghe Dumitraşcu a primit, post-mortem, titlul de cetăţean de onoare al judeţului Constanţa, iar Consiliul Local Municipal Constanţa a votat pentru atribuirea numelui marelui dascăl unei străzi din centrul vechi al municipiului Constanţa.  
 
De asemenea, în semn de aleasă recunoştinţă pentru profesorul tomitan, pentru tot ce a făcut el în slujba neamului său, ZIUA de Constanţa i-a acordat, post-mortem, distincţia Meritul dobrogean“ şi medalia „Remus Opreanu”.
 
 

Citeşte şi:

Gheorghe Dumitraşcu - istoric, om politic şi profesor

Gheorghe Dumitraşcu - personalitate marcantă a istoriografiei şi culturii române (galerie foto)

Repere şi somităţi. Gheorghe Dumitraşcu, un om care şi-a dedicat viaţa studiului istoriei şi politicii (galerie foto)


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

395
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

804
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

866
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1168
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1254
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1947
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1524
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1642
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1208
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1299
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

998
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1161
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1170
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1565
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1750
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1637
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1589
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2299
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2301
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2103