Învăţământul public şi cel particular la începutul secolului XX, în oraşul Constanţa

  • Ion Costacea, revizor școlar al județului Constanța (1903)

La începutul secolului al XX-lea se acorda o atenţie deosebită învăţământului public, dar şi celui particular, unde se înscriau tinerii din familii cu dare de mână.
Un rol important în privinţa dezvoltării acestui sector de activitate a revenit unor oameni care şi-au dorit să modernizeze şi să reformeze sistemul de educaţie, la acea vreme.


Printre aceştia îi amintim pe Ion Costacea, ce a deţinut funcţia de revizor şcolar al judeţului Constanţa. Acesta luase parte la războiul de independenţă, din 1877-1878, participase la confruntările de la Griviţa, alături de compania a III-a din Batalionul de Geniu, luând parte la construcţia podului de peste Dunăre de la Corabia. A luat parte şi la luptele sângeroase de la Griviţa, fiind decorat pentru curajul său cu "Virtutea Militară".
În sistemul de învăţământ a intrat la 1 ianuarie 1880, fiind institutor la Măcin, fiind ulterior director la Isaccea, iar mai apoi la Sulina. Din 1893 a fost numit sub-director şi instructor militar la Şcoala Normală din Constanţa şi institutor la Şcoala nr.1 de băieţi din Constanţa, devenind director al acesteia din 1898. Experienţa acumulată îi va permite să ocupe postul de revizor şcolar al judeţului începând cu data de 9 octombrie 1903. A fost primul institutor din Dobrogea decorat cu "Răsplata Muncii", datorită eforturilor depuse în domeniul în care activa.



Directorul Şcolii de băieţi nr. 2 din Constanţa, a fost Ioan Titorian. Acesta îşi începuse activitatea în învăţământ în anul 1878, fiind numit sub-director al şcolii normale din Galaţi, unde a funcţionat 4 ani. În anul 1882, devine institutor la Şcoala nr.1 de băieţi "Principele Ferdinand" din Constanţa. Aici îşi va desfăşura activitatea până în 1893. De la această dată va deveni institutor la Scoala de băieţi nr.2, deţinând şi funcţia de director al acesteia. A condus această instituţie şcolară vreme de 28 de ani, fiind decorat cu "Răsplata muncii", clasa a II-a.



În privinţa învăţământului particular acesta s-a afirmat sub atenta îndrumare a lui Virgil Andronescu, profesor şi director al Liceului particular din Constanţa. Absolvent al celebrului liceu bucureştean "Sf. Sava", va deveni mai apoi, licenţiat în litere şi în filozofie. În anul 1879 a fost numit profesor la gimnaziul din Constanţa, unde preda Limba română şi Limba latină. În perioada 1899-1900 va deţine şi funcţia de director. Începând cu anul 1901, prin ordin al Ministrului cultelor a fost împuternicit să înfiinţeze un Institut, ce avea şi un curs de liceu particular cu trei secţiuni şi cu o şcoală superioară comercială. Din anul 1903 institutul va înfiinţa şi un muzeu comercial, ce avea dreptul de a întreprinde acte de comerţ prin intermediul elevilor şi al absolvenţilor cursului comercial. Se dorea realizarea practicii de către absolvenţi şi de către viitori absolvenţi.
În 5 ani de funcţionare Institutul a furnizat pieţei muncii, 53 de absolvenţi cu bacalaureat şi 41 diplomaţi şi absolvenţi ai cursului comercial superior.
Între anii 1902-1905 a deţinut şi funcţia de consilier comunal, aducându-şi contribuţia la adoptarea unor măsuri legislative ce aveau legătură cu învăţământul.
A contribuit şi cu studii didactice precum: Organizaţia comunelor din Dacia Traiană; Ce sunt şi ce vor; Epitomae historiae graecae; Mărul discordiei; Epitomae historiae graecae et breviarum historiae romanorum; Dobrogea în trecut etc. A tradus din opera poetului Ovidius şi a lui Terentius, fiind foarte apreciat de comunitatea tomitană.


Putem conchide prin a spune că dezvoltarea învăţământului public s-a datorat priceperii unor dascăli cu vocaţie, iar a celui particular a avut în vedere pregătirea unor specialiști în domeniul economic, sector aducător de progres în societate.


Sursa foto: Albumul dobrogean din 1911


Surse bibliografice:
***Albumul dobrogean din anul 1911
V. Helgiu, Şcoala primară din Dobrogea în curs de 40 de ani (1879-1919), în A.D., I, 2, 1920
Vasile M. Kogălniceanu, Dobrogea. 1879-1909, Editura Librăriei Socec &C-ie, Bucureşti, 1910
Adrian Ilie, Liberalismul politic în centrul Dobrogei, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008


Despre Adrian Ilie

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:

Anul 1917, confruntările din Moldova și regimentele dobrogene (galerie foto)

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

2303
#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan:  Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan: Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

2090
In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

2252
#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

2220
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

2416
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

2306
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1896
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1684
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1501
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2506
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2512
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2405
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1975
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1695
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1656
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

1406
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3220
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2972
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2195
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2593