Istoria Dobrogei - Bibliografie: Aristofan (450 î. H. - 385 î. H.) - „Acarnienii”, „Babilonienii”


Comediograful grec Aristofanous/Aristofan (450 î. H. - 385 î. H.) menționează în „Acarnienii” și „Babilonienii” pe Sitalces, regele tracilor odrisi, și, respectivi, pe „istrieni”, locuitorii de la Dunăre.




Grecul Aristofanous/Aristofan (c. 450 î. H. - 385 î. H.), care a trăit în marele polis Atena, s-a născut în familia unui mic proprietar de pământ din insula apropiată Egina.


Istoria literară îl consideră cel mai important comediograf grec antic, multe din operele sale având caracter de satiră politică. Din cele 44 de comedii care îi sunt atribuite, s-au păstrat în întregime 11 și fragmente din primele două, „Benchetuitorii” și Babilonioi/Babilonienii.



Aharnis/Acarnienii (425 î. H.) este cea mai veche dintre piesele păstrate și este o satiră la adresa Războiului Peloponesiac (431 î. H. - 404 î. H.) dintre coalițiile orașelor grecești conduse de Atena și Sparta. Aristofan amintește solia trimisă de Atena la Sitalces, regele tracilor odrisi din estul Peninsulei Balcanice, în anul 431 î. H.:

Crainicul: Să intre Theoros, solul nostru, pe lângă Sitalces.
Theoros: Sunt aici.
Dicaiopolis: Alt lăudăros ne mai aduce crainicul!
Theoros: N-am fi rămas mult timp în Tracia...
Dicaiopolis: Nu, pe Zeus, dacă n-ai fi avut plată bună.
Theoros: ... dacă nu cădea atâta zăpadă în toată Tracia și nu înghețau râurile.
Dicaiopolis: Tocmai în timpul în care aici, la voi, / Teognis concura pentru tragedie.
Theoros: În acest timp, eu am băut împreună cu Sitalces. / Regele arăta nespus de mare dragoste pentru atenieni, / O adevărată înflăcărare. Așa fel că / Scria pe pereți: . / Iar fiul său, pe care l-am făcut cetățean atenian, / Ardea de dorința de a se înfrupta din cârnații apaturiilor / Și-l implora pe tatăl să dea ajutor noii sale patrii. / Acela, făcând libație, jura că va veni în ajutorul nostru / Cu o armată atât de numeroasă, încât atenienii să spună: / țime de lăcuste a venit>.
Dicaiopolis: Să mor, dacă sunt convins de ceva / din ce spui, în afară de .
Theoros: Și acum ne-a trimis neamul / cel mai războinic din Tracia.
Dicaiopolis: Acum, lucrul e limpede.
Crainicul: Veniți mai aproape, tracilor aduși de Theros.
Theoros: Ei sunt armata odomanților...
Dicaiopolis: Care odomanți? Dar, spune-mi ce s-a întâmplat? / Cine a tăiat pielea de pe membrul odomanților?
Theoros: Dacă le dă cineva o simbrie de două drahme, / se vor năpusti cu scuturile lor ușoare peste Beoția întreagă.”

 



Acarnia este un mic oraș vecin cu Atena.
Regatul odrisilor, cel mai important trib tracic din familia popoarelor indoeuroepene, fusese fondat de tatăl lui Sitalces, Teres I, și se întindea în estul Bulgariei, nord-estul Greciei și Turcia europeană.


Regele Sitalces I (431 î. H. - 424 î. H.) a fost menționat și de politicianul atenian contemporan Tucidide în „Istorii”, lucrare având ca subiect Războiul Peloponesiac. Solia ateniană trimisă lui Sitalces a obținut încheierea unei alianțe împotriva Spartei, regele trac implicându-se ulterior în conflictul pentru hegemonie din lumea greacă antică. Seuthes, fiul lui Sitalces, îi va succeda la tron după moartea acestuia în război.



Libația era un act ritual antic care desfășurat, de obicei, în temple și consta în umplerea unei cupe cu lapte sau vin și apoi gustarea și vărsarea conținutului, ca omagiu adus zeilor. Odomanții locuiau între râurile Struma și Nestos din sudul Bulgariei și nordul Greciei. În fragmentul din „Babilonienii(426 î. H.), păstrat la Hesychios (sec. VI), scriitorul menționează moda „istrienilor”, locuitorii de lângă Istros/Dunăre: „Hesychios la articolul Istriene. Aristofan numește «istriene» figurile sclavilor din Babilonienii, deoarece sunt tatuați. Căci locuitorii de pe lângă Istru se tatuează și se îmbracă în veșminte colorate. Dionisiu afirmă că atunci când cineva mai mare la istrieni este numit «cel alb», aceasta i se spune în mod ironic, ca și cum ar avea fruntea curată și albă; trebuie, dimpotrivă, să înțelegi că este tatuată.”


Este posibil ca Dionisiu să fi fost un comentator al tragedianului grec contemporan Euripide. Este foarte probabil ca „istrienii” să fie locuitorii barbari ai Dobrogei, geți, traci și sciți, deoarece informațiile despre regiunea Dunării de Jos puteau fi obținute de grecii metropolitani de la coloniile grecești în plină dezvoltare de pe litoralul vestic al Pontos Euxinos/Mării Negre: Orgame/Argamum, Histria/Istria, Tomis/Constanța, Callatis/Mangalia și Dionysopolis/Balcic (Cadrilater/Bulgaria).


Bibliografie cronologică

IMMANUEL BEKKERUS (ed.), Aristophanis Comoediae cum scholiis, London, 1829.
MAURICIUS SCHMIDT (ed.), Hesychii Alexandrini Lexicon, Iena, 1860.
V. COULON (ed.), Aristophane, text etabli et traduit par V. C., Les Belles Lettres, Paris, 1934.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (XVI. Aristofan)
HORIA D. OPREA, Aristofan - viața și opera, „Istorii regăsite”, 2 iunie 2012.


Despre Marius Teja

 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Ctesias (sec. V î. H. - sec. IV î. H.) - „Persicele”

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Avocatul-căpitan Ioan Missir, autorul faimoasei cărți de război „Fata moartă”

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Avocatul-căpitan Ioan Missir, autorul faimoasei cărți de război „Fata moartă”

1405
#DobrogeaDigitală: Charles Baudelaire și parfumul cuceritor al „Florilor răului”

#DobrogeaDigitală: Charles Baudelaire și parfumul cuceritor al „Florilor răului”

1246
#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”: Viața de noapte a litoralului românesc, de-acum patru decenii

#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”: Viața de noapte a litoralului românesc, de-acum patru decenii

2314
Oameni politici care au contribuit la propășirea orașului Constanța

Oameni politici care au contribuit la propășirea orașului Constanța

1927
#DobrogeaDigitală: Emil Cioran - o lecție de autenticitate și libertate interioară

#DobrogeaDigitală: Emil Cioran - o lecție de autenticitate și libertate interioară

1736
#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Claudian, remarcabil sociolog cu rădăcini dobrogene

#citeșteDobrogea: In memoriam Alexandru Claudian, remarcabil sociolog cu rădăcini dobrogene

832
Mamaia la început de secol XX. Evocări inedite (II):  Imaginea mării și plaja bucuriei

Mamaia la început de secol XX. Evocări inedite (II): Imaginea mării și plaja bucuriei

1882
#DobrogeaDigitală - revista „Ovidiu“: Nu te mai plânge, ci ridică-te și mergi înainte!

#DobrogeaDigitală - revista „Ovidiu“: Nu te mai plânge, ci ridică-te și mergi înainte!

1471
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Manuc-Bei Mirzaian și povestea vestitului său han

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Manuc-Bei Mirzaian și povestea vestitului său han

798
Mamaia la început de secol XX. Evocări inedite (I): Călătoria cu trenul și „evadarea“ din oraș

Mamaia la început de secol XX. Evocări inedite (I): Călătoria cu trenul și „evadarea“ din oraș

2416
#DobrogeaDigitală - „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu: „Cu cît de puțin lucru se mulțumesc oamenii!”

#DobrogeaDigitală - „7 ani cât 70. Pagini de jurnal (1948-1954)”, de Pericle Martinescu: „Cu cît de puțin lucru se mulțumesc oamenii!”

1750
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: 114 ani de la nașterea Lizettei Manissalian-Georgescu - „Madame Mozart” a lumii cultural-muzicale românești

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: 114 ani de la nașterea Lizettei Manissalian-Georgescu - „Madame Mozart” a lumii cultural-muzicale românești

1684
#DobrogeaDigitală: Vintilă Horia, dorul de patrie și spiritualitatea născută în exil

#DobrogeaDigitală: Vintilă Horia, dorul de patrie și spiritualitatea născută în exil

3394
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Iacob Melic - arhitect al Statului în Țara Românească

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Iacob Melic - arhitect al Statului în Țara Românească

2854
Petre Diaconu, spiritul Păcuiului

Petre Diaconu, spiritul Păcuiului

2330
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Devotamentul și dăruirea marelui filantrop Armenac Manissalian

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Devotamentul și dăruirea marelui filantrop Armenac Manissalian

2167
Constanța la începutul veacului trecut

Constanța la începutul veacului trecut

2455
#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu: „Să fie păcăleală de 1 aprilie sau e lucru serios?”

#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”, de Pericle Martinescu: „Să fie păcăleală de 1 aprilie sau e lucru serios?”

2242
#citeșteDobrogea: Idris Asanin, „tătarul patriei străbune”

#citeșteDobrogea: Idris Asanin, „tătarul patriei străbune”

2016
Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (II) - Bulbul, Laz Mahale, Kartal

Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (II) - Bulbul, Laz Mahale, Kartal

3125