„Istoria, după Biblie, trebuie să fie, și a fost totdeauna, cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi”


Academia Mihăileană este prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova (1835 - 1847). A fost inaugurată la Iași sub domnia lui Mihail Sturdza, prin strădania lui Gheorghe Asachi și a altor învățați români ai vremii. Aici se țineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică, științe biologice, astronomie, limba elină, geometrie și arhitectură. Este precursoare a Universității din Iași și a Colegiului Național.
 

Academia Mihăileană a funcționat în Casele Cazimir și Voinescu.
Pe 16 septembrie 1868, Mihail Kogălniceanu a devenit cel dintâi membru titular al Societăţii Academice Române ales prin vot secret.
 
Pe 24 noiembrie, în anul 1843, Mihail Kogălniceanu rostea discursul inaugural la Academia Mihăileană din Iași. Acesta era intitulat „Cuvânt de deschidere al celui dintâi curs de istorie națională”. În celebrul discurs omul politic, omul de cultură, definește istoria și rolul ei în conștiința națională.
Istoricii afirmă că autoritățile de la acea vreme nu au primit bine discursul cu tentă romantică-naționalistă, ținut de Kogălniceanu. Însă, discursul emoționant a influențat generația pașoptistă, precum și studenții români de la Universitatea din Paris.
Pe lângă MihaiL Kogălniceanu, la Academie mai erau profesori: Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad și Ion Ghica.
„Domnilor! După priveliștea lumii, după minunele naturii, nimică nu este mai interesant, mai măreț, mai vrednic de luarea noastră aminte decât Istoria. Istoria, Domnilor mei, dupre zicerea autorilor celor mai vestiți, este adevărata povestire și înfățoșare a întâmplărilor neamului omenesc; ea este resultatul vrâstelor și a experienții. Se poate dar, cu drept cuvânt, numi glasul sămințiilor ce au fost și icoană vremii trecute. Karamzine în alte cuvinte o numește testamentul lăsat de cătră strămoși strănepoților, ca să le slujească de tălmăcire vremii de față și de povățuire vremii viitoare.
 
În această privire atât de importantă, istoria, după Biblie, trebuie să fie, și a fost totdeauna, cartea de căpitenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi; pentru că fieștecare stare, fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat la îndoirile sale, învățătură la neștiința să, îndemn la slavă și la fapta bună (...)”.
 

Interesat de monumentele antice din Dobrogea


În calitate de academician, Mihail Kogălniceanu s-a interesat îndeosebi de monumentele antice din Dobrogea, despre care a şi prezentat o comunicare în secţiunea istorico – arheologică, în data de 19 septembrie 1882. Era preocupat mai ales de conservarea ruinelor monumentului triumfal roman de la Adamclisi, vestigii ameninţate cu deteriorarea de către unii localnici care extrăgeau piese sculpturale pentru împodobirea caselor personale.
 
În 3 martie 1886, Mihail Kogălniceanu a intervenit în cadrul academiei pentru aducerea la Bucureşti (la Muzeul Naţional) a basoreliefurilor din respectivul monument, spre a fi salvate de la distrugere.
 
Sursa text: momenteistorice.ro
 
Citește și:

O comună din județul Constanța îi poartă numele Mihail Kogălniceanu, 203 de ani de la naştere
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Digitală: Eugen Ionesco, singurul român membru al Academiei Franceze

#Dobrogea Digitală: Eugen Ionesco, singurul român membru al Academiei Franceze

752
#Dobrogea Digitală: Ne putem educa pentru a fi „altfel”

#Dobrogea Digitală: Ne putem educa pentru a fi „altfel”

702
#Dobrogea Digitală: Dobrogea, „adevărata Mesopotamie românească”

#Dobrogea Digitală: Dobrogea, „adevărata Mesopotamie românească”

1082
Radio Constanţa – vocea inconfundabilă a presei audio de calitate

Radio Constanţa – vocea inconfundabilă a presei audio de calitate

725
#Dobrogea Digitală: In memoriam Vasile Cojocaru – „o viaţă ca o flacără pusă în slujba teatrului”

#Dobrogea Digitală: In memoriam Vasile Cojocaru – „o viaţă ca o flacără pusă în slujba teatrului”

1226
#Dobrogea Digitală: Istoriografie românească. Povestea cneazului grec devenit om de încredere al Sultanului Mahmud II

#Dobrogea Digitală: Istoriografie românească. Povestea cneazului grec devenit om de încredere al Sultanului Mahmud II

973
#Dobrogea Digitală: „Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!”

#Dobrogea Digitală: „Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!”

818
#citeșteDobrogea: Fabrica de ciment din Medgidia

#citeșteDobrogea: Fabrica de ciment din Medgidia

1211
#Dobrogea Digitală: „Cartea didactică actuală devine inutilizabilă, căci mai mult rătăceşte mintea copilului”

#Dobrogea Digitală: „Cartea didactică actuală devine inutilizabilă, căci mai mult rătăceşte mintea copilului”

1316
#Dobrogea Digitală: „Destinul lui Edgar Poe se numeşte ghinion”

#Dobrogea Digitală: „Destinul lui Edgar Poe se numeşte ghinion”

869
#Dobrogea Academică:   In Memoriam Ștefan Procopiu. 131 de ani de la nașterea celui mai mare fizician al României

#Dobrogea Academică: In Memoriam Ștefan Procopiu. 131 de ani de la nașterea celui mai mare fizician al României

841
#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

1496
#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

1259
#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

1088
#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

1002
#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

1851
#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

1640
#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

2553
100 de ani de la apariția primului număr:   Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

100 de ani de la apariția primului număr: Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

1503
#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

914