Mamaia la început de secol XX. Evocări inedite (I): Călătoria cu trenul și „evadarea“ din oraș


Mai întâi a fost doar o limbă de pământ, străjuită de o parte de către valurile bătrânului Euxin iar de cealaltă de apele lacului Siutghiol, cel ce în vechime fusese numai un golf al Mării. Era un petec plin de dune înalte de nisip fin, nisip pe care îl răscoleau adesea fie briza molcomă ce adia dinspre mare, fie crivățul necruțător ce îngheța totul în anotimpurile reci. Așa arăta Mamaia la cumpăna dintre veacurile XIX și XX, când Dobrogea acum românească abia începea să își găsească drumul spre devenire. Vânturile, nisipul și apa erau stăpânii locului acela și doar cu voia lor, oamenii, câteva zeci de suflete, se așezaseră și trăiau în micul cătun Mamaichioi.
 
Cu timpul însă lucrurile începură a se schimba. Un primar al Constanței, vizionarul Ion Bănescu a visat să creeze pe limba aceea de pământ o stațiune balneară care să rivalizeze cu alte mari stațiuni ale țării și chiar ale Europei. Era anul 1905 și Constanța, urbe aflată în plin proces de dezvoltare avea nevoie de o nouă plajă unde să își atragă în sezonul estival turiștii dornici de "băi de mare și de soare". Orașul avea câteva plaje, dar acestea deveniseră neîncăpătoare, pe măsură ce faima Constanței creștea an de an. Mai mult, odată cu lucrările de modernizare și de extindere ale Portului, unul din locurile preferate ale vilegiaturiștilor, Plaja de la Vii se deteriorase mult și nu mai era destinația potrivită de altădată.
 
Idealistul Bănescu a insistat să creeze stațiunea Mamaia, chiar dacă au existat multe voci care îl acuzau pentru un astfel de vis considerat irealizabil. Edilul și-a continuat însă planul, a ordonat nivelarea danelor de nisip și a creat astfel un spațiu potrivit pentru ridicarea viitoarei stațiuni turistice.
 
În timpul mandatului lui Ion Bănescu, la Primăria Constanța lucra ca secretar și profesorul de limbă română Ioan Adam. Acesta, încurajat de primar scrie în 1907 ghidul "Constanța pitorească și împrejurimile ei". Este printre primii autori români care reușește să surprindă viața noii născute stațiuni, descriind într-un mod inedit frumusețea încă sălbatică al acestui colț de natură numit Mamaia.
 
Deși sezonul estival la Constanța fusese deschis oficial pe 20 iunie 1906, stațiunea Mamaia avea să fie inaugurată abia în luna august. O primă inaugurare, rezervată elitei, a avut loc pe 13 august când în incinta noului stabiliment de băi este organizat un banchet la care au participat 200 de notabilități din oraș și din țară. După o săptămână, pe 20 august are loc, să-i spunem, inaugurarea populară, cea destinată publicului larg - cu această ocazie desfășurându-se un bal.
 
Primul sezon estival al stațiunii Mamaia a fost un succes total: peste 40.000 de persoane au vizitat în mai puțin de o lună noul stabiliment. Vorbim despre amenajări ce aveau în compunere 112 cabine fixe de lemn (pentru bărbați și femei) cu coridoarele aferente, 80 de gherete mobile, foișor, punte în mare, anexe etc...
 
Noua atracție de la malul Mării va aduce și mai mulți turiști în sezonul următor. Toată lumea se înghesuie să meargă vara la băile de aici. Ca mijloc de transport este preferat trenul care era luat de la Constanța și care avea punct terminus nou creata Gară Mamaia.
Călătoria dura cam jumătate de oră, cu opriri prin diverse halte de pe traseu și era un adevărat prolog al aventurii ce-i aștepta pe nerăbdătorii călători.
 
Emoțiile drumului spre Mamaia ne sunt superb evocate de către Ioan Adam, care știe, prin vorbe meșteșugite, să redea atmosfera unui început de călătorie inițiatică, călătorie care invariabil te va purta spre descoperirea unei taine:
 
"Lumea grăbită și plină de înviorare vine pe toate drumurile și se strânge grămadă sub umbrarele haltelor... În îmbulzeala de câteva minute, oamenii își strâng mâna, se chiamă pe nume și vagoanele comode, cu obloanele largi lăsate, pare că duc un convoi de lume desrobită...Trenul pare obosit și el de căldura care toropește orașul și-n sforțarea și năduful lui, se silește să ia cât mai în grabă lumea de prin micile stațiuni din drum, ca să ajungă odată afară, pe culmea de sus, unde se simte boarea răcoroasă din necuprinsul mărei. Lumea nerăbdătoare abea așteaptă să se scape de zăduful orașului. S-aud trompetele de la cazărmi, mașina șueră prelung și trenul se oprește în capul drumului de la Anadolchioi, pentru ca să ia pe ultimii drumeți".
 
Această lume nerăbdătoare, ce a ales trenul spre Mamaia, pare metamorfoza unui evadat care încearcă să scape de cotidian și să își găsească, undeva la marginea lumii, liniștea:
 
"La dreapta se văd câteva mori de vânt care-și rostogolesc domol aripile de pânză, scârțâind strident din toate încheeturile. S-ar părea că sunt niște monștri rămași din alte vremuri, care gem și-și frâng mădularele de strâmtoarea și viața nouă care-i înconjoară ca o amenințare".
 
Este un drum eliberator care îi poartă pe călători, deopotrivă turiști și localnici, spre o adevărată renaștere a spiritului într-o lume sălbatică și în același timp aducătoare de pace, o lume dominată de imaginea misterioasă a Mării...
 
"Marea împăcată și imensă oprește în nesfârșitul apelor ei închise privirile tuturor. E numai o simplă clătinare de unde și năluciri de raze oglindite. Boarea proaspătă îți umple răsuflarea și-ți răcorește obrajii; adierea aceasta de viață îți umple grumajii și îți încinge trupul de înviorare și tresărire. Imensitatea mărei se desface în cingătoarea orizontului, tot mai covârșitoare..."
    
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Ioan Adam - Constanța pitorească și împrejurimile ei, Editura Minerva, București 1908
Doina Păuleanu - Regalitatea și Marea - Dobrogea 1878-1916
Maria Comăniță Cica - Poveștile Mamaiei
Constantin Cioroiu, Marian Moise - Litoralul românesc la 1900 - Repere istorico-literare
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
    
 
Citeşte şi:
 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Toponimia localităților din județul Constanța: Transformarea numelor turcești (II) - Bulbul, Laz Mahale, Kartal

 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

Dobrogea în anii 1938-1939 (II) – Municipiul Constanța, regulile de la plaja Mamaia și primarul Nicolau

970
#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan:  Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, de Adrian Doxan: Maestrul Paul Staicu, fondatorul Filarmonicii „Marea Neagră”, la ceas aniversar

934
In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

In Memoriam arheolog Zaharia Covacef (5 iunie 1942 – 24 august 2014)

1967
#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian:  „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

#DobrogeaDigitală – „Metamorfoza unui vis”, de Anaid Tavitian: „Directorii de teatre de păpuşi din țară ne invidiau că avem un așa organizator de spectacole ca Muezel”

2130
Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

Dobrogea în anii 1938-1939 (I). Orașul Balcic și primarul său ardelean

2383
Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

Relațiile cu Ungaria și cu Bulgaria după Marele Război, recunoașterea noilor frontiere și percepția evenimentelor în Dobrogea (galerie foto)

2277
#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

#citeșteDobrogea: Genghiz Daggî - „El a avut Crimeea mereu în fața ochilor săi”

1879
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): O pagină prețioasă din istoria Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”

1674
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Constanţa merită orice sacrificii pentru a atinge culmile unui oraş de civilizaţie apuseană”

1495
#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2503
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2428
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2395
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1964
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1690
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1649
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

1221
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3215
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2953
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2188
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2589