Medgidia în perioada regimului comunist (1965-1968) (galerie foto)


Odată cu venirea la putere a lui Nicolae Ceauşescu, se va schimba şi şeful administraţiei locale. Va fi numit primar al oraşului Dumitru P. Mihalache, ce va conduce destinele celui mai important oraş situat în centrul Dobrogei.
Încă din 1964 se înregistra o mişcare migratorie în rândurile populaţiei oraşului, plecând 398 de locuitori (200 femei şi 198 bărbaţi), urmând a se stabili 1310 locuitori (641 bărbaţi şi 669 femei). Se înregistra un excedent migratoriu de + 912 persoane. Cauza acestui aport migratoriu se datora dezvoltării industriale a oraşului, prin cele două mari întreprinderi, înfiinţate la începuturile regimului comunist.
Acest primar va conduce în perioada 1965-1968 şi a demarat o serie de lucrări edilitare, de modernizare a oraşului, printre care: construcţia şi inaugurarea Spitalului Teritorial Medgidia şi a Policlinicii, la 28 februarie 1965, conduse de dr. Dragoş Gheorghe. Complexul sanitar avea o capacitate de 300 de paturi, secţii de diagnostic şi de tratament a bolnavilor, iar Policlinica avea 14 cabinete de specialitate.


Existau 32 de cadre medicale cu pregătire superioară şi 180 de cadre cu pregătire medie de specialitate. Ocupa o suprafaţă de 5 ha şi dispunea de 16.617 mp, la care se adăugau alţi 11.000 mp staţionari, 1000 mp de anexe şi 100 mp de laboratoare.


În urma recensământului din 1966, din totalul populaţiei de 26.525 locuitori, din care 13.749 erau bărbaţi şi 12.776 erau femei. Populaţia activă era de 10.637 locuitori. În sectorul industrial erau angrenaţi 4.674 locuitori, în construcţii erau angrenaţi 769 locuitori, în domeniul agricol 1080 locuitori, în domeniul circulaţiei mărfurilor 921 locuitori, în sănătate, învăţământ şi cultură erau angrenaţi 975 locuitori, iar în celelalte ramuri erau angrenaţi 2128 locuitori ai oraşului.
Cele mai importante sectoare ale oraşului erau cel industrial şi cel destinat construcţiilor. Un număr însemnat al locuitorilor erau angajaţi ai fermelor de stat din zonă, renumite pentru producţia lor, destinată în mare parte exportului cu statele din blocul comunist.
În ceea ce priveşte localităţile arondate Medgidiei, în localitatea Remus Opreanu, populaţia era de 347 locuitori (191 bărbaţi şi 156 femei), populaţia activă fiind de 177 de persoane, angrenate în industrie -14, în construcţii – 1, în agricultură -130, circulaţia mărfurilor – 4, învăţământ -1, iar diferenţa de 27 de persoane era integrată în celelalte ramuri de activitate. În ceea ce priveşte localitatea Valea Dacilor, erau înregistrate 1109 persoane (din care 547 bărbaţi şi 562 femei), populaţia activă fiind de 617 persoane. Acestea erau angrenate în industrie – 39, în construcţii – 18, în agricultură – 494, în circulaţia mărfurilor – 5, în învăţămînt, sănătate şi cultură – 10, iar în alte domenii 51 de persoane.


În perioada conducerii acestui primar oraşul va fi vizitat de şeful statului, Nicolae Ceauşescu, însoţit de Emil Bodnăraş. Din imaginile inserate se poate observa starea de spirit a locuitorilor oraşului şi discuţiile purtate cu liderii comunişti.


Vizita de lucru s-a datorat faptului că Medgidia reprezenta un important pol economic, agricol, comercial şi feroviar, aflându-se în atenţia conducerii statului şi reprezentând un factor de dezvoltare regională.



Surse bibliografice:

S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 197/1963-1964
***Recensământul de la 1966, Institutul de Statistică, 1966
A. Lăpuşan, Ş. Lăpuşan, Medgidia-Carasu, Editura Muntenia, Constanţa, 1996
Fototeca online a comunismului românesc
Adrian Ilie, Primarii Medgidiei. Creştini şi musulmani, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2017
Idem, Medgidia. Istoria oraşului de la 1918 până în prezent, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2012


Despre Adrian Ilie

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.



Nicolae Ceauşescu şi Emil Bodnăraş la Medgidia, 13 aprilie 1968
(Fototeca online a comunismului românesc, cota 86/1968)



Nicolae Ceauşescu în discuţii cu locuitorii Medgidiei – 13 aprilie 1968
(Fototeca online a comunismului românesc, cota 93/1968)



Medgidia la începutul anilor '70
(Vedere a Medgidiei. Autor Alexandru Mendrea. Necirculată)




 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut

#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut

631
#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

593
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

549
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei:   Transhumanța, „însuși fermentul vieţii noastre naţionale şi politice”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Transhumanța, „însuși fermentul vieţii noastre naţionale şi politice”

1332
#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei”:  Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei”: Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

1765
#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

1191
#DobrogeaDigitală – revista „Anelele Dobrogei”: Dobrogea, ca un „fort de pază“

#DobrogeaDigitală – revista „Anelele Dobrogei”: Dobrogea, ca un „fort de pază“

821
#citeșteDobrogea: Cazinoul este amplasat pe latura dinspre mare a bulevardului Elisabeta

#citeșteDobrogea: Cazinoul este amplasat pe latura dinspre mare a bulevardului Elisabeta

2683
#DobrogeaDigitală - „Geografia județului Constanța și cu generalități asupra României”, de D. Bujilă și M. Mitache: Dobrogea, „un colţ de raiu al ţării noastre”

#DobrogeaDigitală - „Geografia județului Constanța și cu generalități asupra României”, de D. Bujilă și M. Mitache: Dobrogea, „un colţ de raiu al ţării noastre”

1527
#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

2324
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

1837
#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

1246
#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

1627
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

1277
#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

1748
#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”:  „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”: „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

1179
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928:   Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928: Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

1441
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

1290
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“:  „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

1127
#citeșteDobrogea: Prospecţiuni geologice la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Prospecţiuni geologice la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1171