Medgidia în primii ani ai regimului comunist


Încă din anul 1951 lua fiinţă Întreprinderea Economică Raională Medgidia, având la bază naţionalizarea „Morii Stănilă”, ce a fost electrificată şi refăcută în totalitate de noua conducere. Ultimii lampagii ai oraşului au fost Babeş şi Paraschiva care au aprins felinarele în 1950, pentru ultima data.
Au mai fost naţionalizate o piuă de stofe, o boiangerie şi o maşină de dărăcit lâna, toate fiind modernizate. Fabrica de sifoane a fost electrificată şi refăcută. Foştii proprietari, Petricu şi Hillerin au pierdut afacerea pe care o aveau încă din perioada interbelică. În 1955, lua fiinţă o fabrică de ţigle din ciment, iar în 1957, aceasta a fost prevăzută cu două laminoare.     
Ivan Trofimov îşi încetează activitatea datorită stării de sănătate, fiind numit Ion Urum, la 12 mai 1953.
Sub directa îndrumare a primarului Urum se va organiza  Festivalul Mondial al Tineretului, fiecare muncitor având trasate sarcini clare, pentru măreţul eveniment. Se vor realiza lucrări de amenajare, plantare de flori, depăşirea planurilor de producţie şi întâmpinarea înalţilor oaspeţi sosiţi în localitate. Fiecare salariat urma să contribuie cu suma de 200 de lei, pentru organizarea acestui eveniment important pentru oraş.
         
Regimul comunist a contribuit la organizarea cooperativelor muncitoreşti, printre care Cooperativa „Îmbrăcămintea”, Cooperativa „Muncitorul” şi Cooperativa„ Higiena”. Au fost unificate la 1 aprilie 1958, într-o singură cooperativă, cu numele „Înfrăţirea”, ce avea 122 de membri cooperatori, iar după numai doi ani, ajunsese la 359 membri. Numărul membrilor a crescut constant, în fiecare an, cooperativa desfăşurându-şi activitatea şi după evenimentele din 1989.
Alte măsuri vizau: asigurarea seminţelor pentru semănat, la G.A.S. Medgidia, planul de electrificare, lupta pentru pace, asigurarea alimentelor pentru populaţie prin magazinele de stat, înfiinţarea unor magazine pentru textile, alimente şi un restaurant, colectarea de păioase fusese realizată în totalitate, colectarea de lână ( se colectase cantitatea de 4.100 kg, lipsind cantitatea de 46 kg, doarece proprietarii lor o ascunseseră), menţinerea unui serviciu public al sacagiilor, extinderea reţelei electrice cu 3 km, la periferia oraşului, în cartierul Gheorghe Gheorghiu – Dej, extinderea reţelei de apă potabilă, ca urmare a creşterii populaţiei şi repararea unor străzi.
          În această perioadă, funcţionau 3 creşe şi 5 cămine de zi pentru copiii celor ce lucrau la Canalul Dunăre-Marea Neagră, o creşă (10 copii) şi un cămin (20 de copii), mai funcţionau la Medgidia.
 Moara „Gheorghe Gheorghiu – Dej” a fost dotată cu trei valţuri de făină şi un motor de 120 CP. Se instala şi o presă de ulei. O conductă de apă potabilă aproviziona oraşul. Se construia un atelier de produse ceramice şi de teracotă. Au fost reparate străzile din oraş, s-a construit un dispensar, o policlinică, a fost renovată casa de naşteri, construită în 1955, a crescut numărul paturilor din spital şi a fost construită o fabrică de pâine, în condiţiile creşterii numărului de locuitori. Afluxul migratoriu se datora în mare măsură lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
 
Surse bibliografice:
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 18/1953
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 54/1950-1951
Aurelia Lăpuşan, Ştefan Lăpuşan, Medgidia-Carasu, Editura Muntenia, 1996
Corneliu Marinescu, Medgidia. Studiu monografic, Editura Dobrogea, Constanţa, 2006
Adrian Ilie, Primarii Medgidiei. Creştini şi musulmani, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2017
 
Sursa foto: Colecţiile George Neacşu și C. Marinescu
 
Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Omagiu și recunoștință pentru scriitorul identificat cu orașul său

#citeșteDobrogea: Omagiu și recunoștință pentru scriitorul identificat cu orașul său

1181
#citeșteDobrogea: Cazinoul din Mamaia, efigia de altădată a stațiunii

#citeșteDobrogea: Cazinoul din Mamaia, efigia de altădată a stațiunii

995
Zeii orașului Tomis (IV) - Divinitățile orientale

Zeii orașului Tomis (IV) - Divinitățile orientale

944
#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene

#DobrogeaDigitală - „Monumente nouă din teritoriul orașului Tomi”, de Paul Nicorescu: Lapidariul din cimitirele turcești dobrogene

1255
  #DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei”: Dintotdeauna, Dobrogea „a fost geograficeşte o ţară deosebită”

997
Astăzi, scriitorul Alexandru Mihalcea aniversează 84 de ani. Amintiri dintr-un trecut marcat de chinuri

Astăzi, scriitorul Alexandru Mihalcea aniversează 84 de ani. Amintiri dintr-un trecut marcat de chinuri

1068
#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

#DobrogeaDigitală – „Anuarul General al Dobrogei. Călăuza administrativă-comercială-industrială”: Portul Constanța, în urmă cu un veac

1480
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Despre Valea Cernei și cum au descoperit locuitorii mămăliga

980
Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

2065
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

1265
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

1748
#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

1378
#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

1104
#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

1621
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

1114
#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”:  Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”: Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

1654
Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

1985
#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

1615
#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian:  „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

1613
Marea și muzica. Concerte de weekend

Marea și muzica. Concerte de weekend

1451