Noi cărți în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, semnate de fostul prefect al județului Călărași: „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)”


Cele două noi cărți pe care astăzi le oferim spre lectură cu acordul autorului – istoricul dr. Constantin Tudor - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)” – constituie o nouă dovadă a faptului că Biblioteca digitală ZIUA de Constanța se bucură de încrederea și aprecierea tot mai multor personalități deschise către vitala digitalizare.


Istoricul Constantin Tudor, actualmente rector al Universităţii Populare „Petre V. Haneş“ din Călăraşi, devenea partener important – la sugestia istoricului constănţean Stoica Lascu - al proiectului intitulat #AdrianV.Radulescu-ctitorul, demarat de cotidianul ZIUA de Constanța în anul 2018.


Născut pe 14 aprilie 1952, în comuna Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi, dr. Constantin Tudor este întemeietorul Filialei Călăraşi a Arhivelor Naţionale, instituţie pe care a condus-o de la înfiinţare (1 februarie 1981) şi până la 30 octombrie 1989.
A fost prefect al judeţului Călăraşi în două rânduri (15 ianuarie-15 noiembrie 1996 şi 12 ianaurie 2001 - 13 decembrie 2004). În cel de-al doilea mandat a fost iniţiatorul proiectului de reabilitare a localului Prefecturii, proiect care a atras suma de 2 milioane de dolari de la Banca Mondială.
În perioada anilor 2009-2017 a ocupat funcţia de inspector şcolar general adjunct şi inspector şcolar general la Inspectoratul şcolar judeţean Călăraşi, funcţie din care s-a pensionat la 1 septembrie 2017.
Din aprilie 2018 este rector al Universităţii Populare „Petre V. Haneş“ Călăraşi.
Este căsătorit, are doi copii şi trei nepoţele.


„Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”

Publicat sub egida Universității populare „Petre V. Haneș”, din Călărași, volumul îi are ca autori pe prof. Constantin Tudor și prof. Nicolae Țiripan și are la bază ani de documentare, studiu şi sinteză, cei doi semnatari nefiind partizanii unei anumite abordări istoriografice.


În primul din cele trei capitole ale volumului, dr. Constantin Tudor propune cititorilor scurte eseuri biografice ale membrilor Familiei Regale a României. Cel de-al doilea capitol, a cărui redactare aparţine prof. Nicolae Ţiripan, descrie vizitele şi legăturile directe ale Familiei Regale cu meleagurile călărăşene, pentru ca în cel de-al treilea capitol să fie prezentate extrase largi din sursele istoriografice care descriu vizitele Familiei Regale, precum şi modul în care a fost receptată Familia Regală de locuitorii meleagurilor călărăşene.
„Frumuseţea cărţii noastre este dată şi de numeroasele fotografii de epocă, inserate în paginile volumului, multe dintre ele în format color. Precizăm că fotografiile publicate sunt preluate din spaţiul public, nefiind supuse reglementărilor privind drepturile de autor”, afirma prof. Ţiripan, la momentul lansării, în luna mai 2019.
 

„Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)

Lansat în anul în care se împlineau 65 de ani de la semnarea Tratatului de la Craiova (7 septembrie 2005), între guvernele României și Bulgariei, care consfințea retrocedarea către Bulgaria a Cadrilaterului, volumul de față reprezintă o muncă de cercetare istorică de mai mulți ani și care a fost concretizată în teza de doctorat a prof. Constantin Tudor, susținută la Universitatea din București în anul 1999.

Elaborarea lucrării a avut în vedere nu o tratare exhaustivă a problematicii administrației românești în Cadrilater, sub toate componentele ei, ci mai degrabă o prezentare sintetică a evoluției politico-administrative, economico-sociale și culturale a celor două județe – Caliacra și Durostor, ținând cont atât de cadrul general național, cât și de aspectele particulare ale acestei regiuni.
Autorul a intenționat să pună în valoare acele date, fapte și evenimente care să întregească informația istorică necesară elaborării unei monografii a României întregite din anii interbelici.


Citește și:

Apariţie editorială de excepţie Dr. Constantin Tudor şi prof. Nicolae Ţiripan restituie preţioase file de istorie - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene“




 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

779
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

725
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

920
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1064
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1596
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1655
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1898
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1708
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1631
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1510
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

2001
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2381
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2575
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2888
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2842
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2594
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2561
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2714
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2837
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3494