Noi cărți în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, semnate de fostul prefect al județului Călărași: „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)”


Cele două noi cărți pe care astăzi le oferim spre lectură cu acordul autorului – istoricul dr. Constantin Tudor - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)” – constituie o nouă dovadă a faptului că Biblioteca digitală ZIUA de Constanța se bucură de încrederea și aprecierea tot mai multor personalități deschise către vitala digitalizare.


Istoricul Constantin Tudor, actualmente rector al Universităţii Populare „Petre V. Haneş“ din Călăraşi, devenea partener important – la sugestia istoricului constănţean Stoica Lascu - al proiectului intitulat #AdrianV.Radulescu-ctitorul, demarat de cotidianul ZIUA de Constanța în anul 2018.


Născut pe 14 aprilie 1952, în comuna Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi, dr. Constantin Tudor este întemeietorul Filialei Călăraşi a Arhivelor Naţionale, instituţie pe care a condus-o de la înfiinţare (1 februarie 1981) şi până la 30 octombrie 1989.
A fost prefect al judeţului Călăraşi în două rânduri (15 ianuarie-15 noiembrie 1996 şi 12 ianaurie 2001 - 13 decembrie 2004). În cel de-al doilea mandat a fost iniţiatorul proiectului de reabilitare a localului Prefecturii, proiect care a atras suma de 2 milioane de dolari de la Banca Mondială.
În perioada anilor 2009-2017 a ocupat funcţia de inspector şcolar general adjunct şi inspector şcolar general la Inspectoratul şcolar judeţean Călăraşi, funcţie din care s-a pensionat la 1 septembrie 2017.
Din aprilie 2018 este rector al Universităţii Populare „Petre V. Haneş“ Călăraşi.
Este căsătorit, are doi copii şi trei nepoţele.


„Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”

Publicat sub egida Universității populare „Petre V. Haneș”, din Călărași, volumul îi are ca autori pe prof. Constantin Tudor și prof. Nicolae Țiripan și are la bază ani de documentare, studiu şi sinteză, cei doi semnatari nefiind partizanii unei anumite abordări istoriografice.


În primul din cele trei capitole ale volumului, dr. Constantin Tudor propune cititorilor scurte eseuri biografice ale membrilor Familiei Regale a României. Cel de-al doilea capitol, a cărui redactare aparţine prof. Nicolae Ţiripan, descrie vizitele şi legăturile directe ale Familiei Regale cu meleagurile călărăşene, pentru ca în cel de-al treilea capitol să fie prezentate extrase largi din sursele istoriografice care descriu vizitele Familiei Regale, precum şi modul în care a fost receptată Familia Regală de locuitorii meleagurilor călărăşene.
„Frumuseţea cărţii noastre este dată şi de numeroasele fotografii de epocă, inserate în paginile volumului, multe dintre ele în format color. Precizăm că fotografiile publicate sunt preluate din spaţiul public, nefiind supuse reglementărilor privind drepturile de autor”, afirma prof. Ţiripan, la momentul lansării, în luna mai 2019.
 

„Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)

Lansat în anul în care se împlineau 65 de ani de la semnarea Tratatului de la Craiova (7 septembrie 2005), între guvernele României și Bulgariei, care consfințea retrocedarea către Bulgaria a Cadrilaterului, volumul de față reprezintă o muncă de cercetare istorică de mai mulți ani și care a fost concretizată în teza de doctorat a prof. Constantin Tudor, susținută la Universitatea din București în anul 1999.

Elaborarea lucrării a avut în vedere nu o tratare exhaustivă a problematicii administrației românești în Cadrilater, sub toate componentele ei, ci mai degrabă o prezentare sintetică a evoluției politico-administrative, economico-sociale și culturale a celor două județe – Caliacra și Durostor, ținând cont atât de cadrul general național, cât și de aspectele particulare ale acestei regiuni.
Autorul a intenționat să pună în valoare acele date, fapte și evenimente care să întregească informația istorică necesară elaborării unei monografii a României întregite din anii interbelici.


Citește și:

Apariţie editorială de excepţie Dr. Constantin Tudor şi prof. Nicolae Ţiripan restituie preţioase file de istorie - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene“




 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitala: 80 de ani de la bombardarea Catedralei din Constanța

#DobrogeaDigitala: 80 de ani de la bombardarea Catedralei din Constanța

1192
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul juridic: Hurmuz Aznavorian, Alexandru T. Calcandi, Dorin Clocotici

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul juridic: Hurmuz Aznavorian, Alexandru T. Calcandi, Dorin Clocotici

902
#DobrogeaDigitală: Legende despre Insula lui Ovidiu – „Povestea spune că, în vremuri depărtate, Ovidiu…“

#DobrogeaDigitală: Legende despre Insula lui Ovidiu – „Povestea spune că, în vremuri depărtate, Ovidiu…“

2199
#DobrogeaDigitală: „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?\

#DobrogeaDigitală: „De ce nu plătiți pe clerici mai bine?"

1278
Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Franţa –  procese istorice, civilizaţie şi oameni (IV). Personalităţi politice

Anul Omagial Iorga: N. Iorga şi Franţa – procese istorice, civilizaţie şi oameni (IV). Personalităţi politice

2539
#DobrogeaDigitală: Cine a făcut parte din primul comitet de conducere al Asociației Învățătorilor şi Învăţătoarelor din Constanța

#DobrogeaDigitală: Cine a făcut parte din primul comitet de conducere al Asociației Învățătorilor şi Învăţătoarelor din Constanța

1605
#DobrogeaDigitală: Înființarea Curții de Apel din Constanța

#DobrogeaDigitală: Înființarea Curții de Apel din Constanța

1130
#citeșteDobrogea: A fost odată ca niciodată… Casa Laskaridis

#citeșteDobrogea: A fost odată ca niciodată… Casa Laskaridis

1872
#DobrogeaDigitală: Pionier al oceanografiei românești, Ioan Borcea a trasat direcţiile de cercetare a vieții în Marea Neagră

#DobrogeaDigitală: Pionier al oceanografiei românești, Ioan Borcea a trasat direcţiile de cercetare a vieții în Marea Neagră

1527
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul politic - Virgil P. Andronescu, Constantin Angelescu, Mihail Coiciu

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul politic - Virgil P. Andronescu, Constantin Angelescu, Mihail Coiciu

1058
#DobrogeaDigitală: Primele alegeri parlamentare din Dobrogea – „Parlamentarii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor“

#DobrogeaDigitală: Primele alegeri parlamentare din Dobrogea – „Parlamentarii vor fi pe viitor scutul cetăţenilor“

1118
#citeșteDobrogea: In memoriam Mihail Zahariade, „custodele” de la Halmyris

#citeșteDobrogea: In memoriam Mihail Zahariade, „custodele” de la Halmyris

794
#citeșteDobrogea : Un nou număr al revistei Ex Ponto, o nouă invitație la lectură de calitate

#citeșteDobrogea : Un nou număr al revistei Ex Ponto, o nouă invitație la lectură de calitate

1382
#citeșteDobrogea: Sulina, file de poveste (IX) - O scurtă biografie a lui Charles A. Hartley. Primele lucrări pentru CED

#citeșteDobrogea: Sulina, file de poveste (IX) - O scurtă biografie a lui Charles A. Hartley. Primele lucrări pentru CED

1341
#DobrogeaDigitală: Cariera Iacobdeal, locul care „a adunat neamuri diferite”

#DobrogeaDigitală: Cariera Iacobdeal, locul care „a adunat neamuri diferite”

1763
#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul militar - Grigore Andrei, Nicolae Carp, Gheorghe Eminescu

#citeșteDobrogea: Personalități dobrogene marcante în domeniul militar - Grigore Andrei, Nicolae Carp, Gheorghe Eminescu

1230
#DobrogeaDigitală: Congresul studenților din 1894 ținut în Constanța

#DobrogeaDigitală: Congresul studenților din 1894 ținut în Constanța

853
#DobrogeaDigitală: Marina de Comerț Națională - „Ţara noastră atât de bogată în petrol!“

#DobrogeaDigitală: Marina de Comerț Națională - „Ţara noastră atât de bogată în petrol!“

1456
Venerabilul Romeo Ștefan Belea – unul dintre „greii” arhitecturii românești contemporane

Venerabilul Romeo Ștefan Belea – unul dintre „greii” arhitecturii românești contemporane

805
#DobrogeaDigitală: ”Iarăși răsboi”

#DobrogeaDigitală: ”Iarăși răsboi”

1242