Noi cărți în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, semnate de fostul prefect al județului Călărași: „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)”


Cele două noi cărți pe care astăzi le oferim spre lectură cu acordul autorului – istoricul dr. Constantin Tudor - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene” și „Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)” – constituie o nouă dovadă a faptului că Biblioteca digitală ZIUA de Constanța se bucură de încrederea și aprecierea tot mai multor personalități deschise către vitala digitalizare.


Istoricul Constantin Tudor, actualmente rector al Universităţii Populare „Petre V. Haneş“ din Călăraşi, devenea partener important – la sugestia istoricului constănţean Stoica Lascu - al proiectului intitulat #AdrianV.Radulescu-ctitorul, demarat de cotidianul ZIUA de Constanța în anul 2018.


Născut pe 14 aprilie 1952, în comuna Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi, dr. Constantin Tudor este întemeietorul Filialei Călăraşi a Arhivelor Naţionale, instituţie pe care a condus-o de la înfiinţare (1 februarie 1981) şi până la 30 octombrie 1989.
A fost prefect al judeţului Călăraşi în două rânduri (15 ianuarie-15 noiembrie 1996 şi 12 ianaurie 2001 - 13 decembrie 2004). În cel de-al doilea mandat a fost iniţiatorul proiectului de reabilitare a localului Prefecturii, proiect care a atras suma de 2 milioane de dolari de la Banca Mondială.
În perioada anilor 2009-2017 a ocupat funcţia de inspector şcolar general adjunct şi inspector şcolar general la Inspectoratul şcolar judeţean Călăraşi, funcţie din care s-a pensionat la 1 septembrie 2017.
Din aprilie 2018 este rector al Universităţii Populare „Petre V. Haneş“ Călăraşi.
Este căsătorit, are doi copii şi trei nepoţele.


„Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”

Publicat sub egida Universității populare „Petre V. Haneș”, din Călărași, volumul îi are ca autori pe prof. Constantin Tudor și prof. Nicolae Țiripan și are la bază ani de documentare, studiu şi sinteză, cei doi semnatari nefiind partizanii unei anumite abordări istoriografice.


În primul din cele trei capitole ale volumului, dr. Constantin Tudor propune cititorilor scurte eseuri biografice ale membrilor Familiei Regale a României. Cel de-al doilea capitol, a cărui redactare aparţine prof. Nicolae Ţiripan, descrie vizitele şi legăturile directe ale Familiei Regale cu meleagurile călărăşene, pentru ca în cel de-al treilea capitol să fie prezentate extrase largi din sursele istoriografice care descriu vizitele Familiei Regale, precum şi modul în care a fost receptată Familia Regală de locuitorii meleagurilor călărăşene.
„Frumuseţea cărţii noastre este dată şi de numeroasele fotografii de epocă, inserate în paginile volumului, multe dintre ele în format color. Precizăm că fotografiile publicate sunt preluate din spaţiul public, nefiind supuse reglementărilor privind drepturile de autor”, afirma prof. Ţiripan, la momentul lansării, în luna mai 2019.
 

„Administrația românească. Cadrilater (1913-1940)

Lansat în anul în care se împlineau 65 de ani de la semnarea Tratatului de la Craiova (7 septembrie 2005), între guvernele României și Bulgariei, care consfințea retrocedarea către Bulgaria a Cadrilaterului, volumul de față reprezintă o muncă de cercetare istorică de mai mulți ani și care a fost concretizată în teza de doctorat a prof. Constantin Tudor, susținută la Universitatea din București în anul 1999.

Elaborarea lucrării a avut în vedere nu o tratare exhaustivă a problematicii administrației românești în Cadrilater, sub toate componentele ei, ci mai degrabă o prezentare sintetică a evoluției politico-administrative, economico-sociale și culturale a celor două județe – Caliacra și Durostor, ținând cont atât de cadrul general național, cât și de aspectele particulare ale acestei regiuni.
Autorul a intenționat să pună în valoare acele date, fapte și evenimente care să întregească informația istorică necesară elaborării unei monografii a României întregite din anii interbelici.


Citește și:

Apariţie editorială de excepţie Dr. Constantin Tudor şi prof. Nicolae Ţiripan restituie preţioase file de istorie - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene“




 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

1198
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

802
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

1521
#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

1225
#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

1053
#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

1377
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

1085
#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”:  Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”: Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

1006
Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

1951
#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

1580
#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian:  „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

1573
Marea și muzica. Concerte de weekend

Marea și muzica. Concerte de weekend

1404
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu: Nunți, botezuri și cafea

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu: Nunți, botezuri și cafea

1643
#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu:  Timp de 25 de ani, scriitorul Ștefan Baciu a scos revista MELE în Hawaii

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu: Timp de 25 de ani, scriitorul Ștefan Baciu a scos revista MELE în Hawaii

1072
#DobrogeaDigitală: Cik Damadian – un artist prodigios, cu preocupări enciclopedice

#DobrogeaDigitală: Cik Damadian – un artist prodigios, cu preocupări enciclopedice

1620
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Planurile construirii canalului Dunăre - Marea Neagră, din urmă cu un veac

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Planurile construirii canalului Dunăre - Marea Neagră, din urmă cu un veac

2323
Zeii orașului Tomis (II) - Triada din Eleusis și alte divinități

Zeii orașului Tomis (II) - Triada din Eleusis și alte divinități

1102
#citesteDobrogea: Patru ani fără Virgil Coman

#citesteDobrogea: Patru ani fără Virgil Coman

1732
#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu:   Curioasele aventuri spirituale ale artistei Magdalena Rădulescu, fiică a unui mare avocat constănțean

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu: Curioasele aventuri spirituale ale artistei Magdalena Rădulescu, fiică a unui mare avocat constănțean

1198
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”

1161