Omagiu adus ilustrului Cornel Stavru - „Aşa am apărut eu, născut la Constanţa în 31 august 1929“

Cornel Stavru. Sursă foto:cimec.ro
  • Tenorul emerit Cornel Stavru, Cornel Stavru s-a născut la Constanţa, pe 31 august 1929, dintr-o mamă grecoaică şi un tată albanez.

Pe 31 august 1929 se năștea, în Constanța, Cornel Stavru dintr-o familie multietnică. Regretatul tenor s-a remarcat în întreg spațiul național, dar și internațional fiind considerat unul dintre cei mai importanți dramaturgi din țară. De-a lungul carierei, Cornel Stavru a întreprins turnee individual şi cu ansamblul Operei bucureştene în: Rusia, China, Ungaria, Bulgaria, Egipt, Belgia, Cuba, Grecia şi Franţa.



31 august 1929 - se năștea în Constanța Cornel Stavru dintr-o familie multietnică

1952 - absolvă cursurile Facultăţii de Poduri şi Tuneluri,A fost un exemplu de seriozitate, corectitudine, francheţe, inteligenţă şi cultură - dat fiind şi formaţia sa de inginer, absolvent al în anul 1952.

1953  - a cucerit Premiul al III-lea la Concursul Naţional al Tinerilor Interpreţi şi la Festivalul Internaţional al Tineretului din Bucureşti

1954 - a fost angajat ca solist la Ansamblul Armatei, unde va primi primele lecţii serioase de canto de la Alexandru Colfescu, continuate la clasa baritonului Alexandru Costescu-Duca.

1957 - cucereşte premiul al II-lea la Concursul Internaţional de canto de la Moscova unde Preşedintele juriului era însuşi legendarul tenor Tito Schipa

aprilie 1958 - a debutat la ONB, în rolul Manrico din opera "Trubadurul", de Giuseppe Verdi.

1982-1984 - director artistic al Operei Române  

1991-1993 - consultant artistic al Operei Române  

1993-2001 - consultant artistic al Operei din Braşov

17 septembrie 2015 -  a încetat din viață pe, fiind înmormântat la Cimitirul Eternitatea din București.

Într-un interviu din anul 2010, acordat lui Cristian Popa, intitulat „«Nu datorez nimănui nimic, nici material, nici moral» – rememorări cu tenorul CORNEL STAVRU“, ilustrul actor rememorează timpul petrecut în Constanța, plecând dela originile acestuia. Redăm mai jos câteva rânduri: 

Ce vremuri! Cum au ajuns părinţii dvs. în România?

Mama a fost născută în 1900 şi a venit cu totul întâmplător aici. În anii dinaintea primului război mondial se făceau curse săptămânale cu vaporul, dus-întors, între Constanţa, Istanbul şi Pireu. La Constanţa, bunica mea maternă avea o soră măritată cu un om de afaceri, tot grec. În iunie 1916, bunica şi mama au hotărât să facă o vizită familiei. Numai că în august, România a intrat în război împotriva Puterilor Centrale, deci şi a Turciei. Cursele de vapor s-au anulat şi ele au rămas blocate la Constanţa. Iar când trupele turceşti au ocupat Dobrogea, s-au refugiat la Brăila. După război, nu s-au mai întors niciodată la Istanbul. Mama l-a cunoscut pe tata şi în 1922 s-a căsătorit la Constanţa. Aşa am apărut eu, născut la Constanţa în 31 august 1929.
 
Tatăl?

Şi el are pregătire grecească, pentru că a făcut liceul grec de la Salonic, deşi era albanez din satul Boboşciţa, de lângă Korcea, un oraş din sud, din care era originar şi scriitorul Victor Eftimiu. Făceau parte dintre albanezii creştini. Tot sudul Albaniei era creştin ortodox, spre deosebire de restul ţării, care era de religie musulmană. Bunica paternă era aromâncă. Deci, dacă vreţi, sunt o mixtură absolut balcanică între grec, albanez şi macedonean.
 
Vorbiţi-mi despre educaţia grecească a tatălui?

S-a rezumat la liceul terminat la Salonic, vorbea foarte bine greceşte când a venit în România. Când a cunoscut-o pe mama, în casă se vorbea greceşte, limbă pe care am învăţat-o şi eu, încă de mic. Ca să mai completez, am făcut primele trei clase la şcoala grecească din Constanţa. Mama a insistat să fac şi liceul grec, dar tata s-a opus. A dorit să urmez liceul teoretic românesc. Ca să fiu mai pregătit pentru examenul de admitere la liceul Mircea cel Bătrân, clasa a IV-a primară am făcut-o la şcoala românească. Era chiar alături de casa noastră, în centrul Constanţei.
 
Exista acolo o comunitate greacă mare?

Da, importantă şi serioasă. Mama, la mijlocul anilor ’30, a fost chiar preşedinta Comunităţii Elene din Constanţa, deci era o persoană foarte marcantă, cu o activitate prodigioasă.
 
Să-i spunem numele...

Dna Eli Stavru, născută Dulcaridis. Şi cred că mai am prin albumul vechi de familie o fotografie a ei alături de marele politician grec Elefterios Venizelos, pe atunci prim-ministru liberal şi de profesorul Nicolae Iorga, la o masă la Clubul Elpis - adică Speranţa – al Comunităţii Elene din Constanţa. Şi naşul meu de botez, Constantin Dalas, a fost alt personaj important, şeful Comunităţii Elene din Bucureşti. A emigrat în 1947 în Grecia, alături de foarte mulţi greci, care simţeau apropierea comunismului. A murit demult. Dar ţin minte că, în anii ’30, veneam la el de fiecare dată în vacanţa de Paşti.

Mă ducea la biserica greacă de pe Bd. Pache Protopopescu, unde la slujbă venea ambasadorul Greciei îmbrăcat în costum de diplomat cu fireturi şi toată protipendada Comunităţii Elene din Bucureşti.“
 
Sursă foto+documentare: cimec.ro
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Omagiu pentru Cornel Stavru, unul dintre cei mai mari tenori dramatici dobrogeni

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunea  Techirghiol în anii 1960

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunea Techirghiol în anii 1960

985
#citeșteDobrogea: Rechiziții și cartiruiri ale Primăriei Municipiului Constanța la jumătatea secolului trecut

#citeșteDobrogea: Rechiziții și cartiruiri ale Primăriei Municipiului Constanța la jumătatea secolului trecut

985
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunea Eforia în anii 1960 (GALERIE FOTO)

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunea Eforia în anii 1960 (GALERIE FOTO)

1843
#citeșteDobrogea: Raionul Medgidia în primii ani ai regimului comunist

#citeșteDobrogea: Raionul Medgidia în primii ani ai regimului comunist

1921
#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. IV. Interesul francez - Câteva inscripții tomitane aflate astăzi la Luvru

#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. IV. Interesul francez - Câteva inscripții tomitane aflate astăzi la Luvru

1863
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunile Năvodari și Agigea. Călătorie în anii 1960

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Stațiunile Năvodari și Agigea. Călătorie în anii 1960

1227
#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. III. Interesul francez - Desjardins, identificarea Histriei și inscripțiile din Tomis

#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. III. Interesul francez - Desjardins, identificarea Histriei și inscripțiile din Tomis

1823
Situația cooperativelor muncitorești și ale țăranilor  în zona Medgidia în primii ani ai regimului comunist

Situația cooperativelor muncitorești și ale țăranilor în zona Medgidia în primii ani ai regimului comunist

1629
#StrăzidinConstanța – atunci și acum: Stațiunea Mamaia, lacul Siutghiol și insula Ovidiu. Călătorie în anii 1960

#StrăzidinConstanța – atunci și acum: Stațiunea Mamaia, lacul Siutghiol și insula Ovidiu. Călătorie în anii 1960

1946
#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. II. Kustendjie, Valul lui Traian și interesul britanicilor pentru vestigiile antice

#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană. II. Kustendjie, Valul lui Traian și interesul britanicilor pentru vestigiile antice

2032
#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană - Un preambul și primele mărturii (I)

#arheologiepublica Dobrogea144: Patrimoniul arheologic dobrogean în epocile Modernă și Contemporană - Un preambul și primele mărturii (I)

1743
#citeșteDobrogea: Învățământul  din Medgidia în primii ani ai regimului comunist

#citeșteDobrogea: Învățământul din Medgidia în primii ani ai regimului comunist

1724
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Constanța anilor 1960. Bulevardul V.I. Lenin și străzile 30 Decembrie și Romană

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Constanța anilor 1960. Bulevardul V.I. Lenin și străzile 30 Decembrie și Romană

1750
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Constanța anilor 1960. Șoselele Mangaliei, Cerealelor, Filimon Sîrbu și străzile Eternității, T. Burada, Liniștii, Labirint, Papadopol

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Constanța anilor 1960. Șoselele Mangaliei, Cerealelor, Filimon Sîrbu și străzile Eternității, T. Burada, Liniștii, Labirint, Papadopol

2134
#citeșteDobrogea: Întreținerea stațiunii Mamaia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Întreținerea stațiunii Mamaia în perioada interbelică

1805
#StrăzidinConstanța: La pas prin Constanța anilor 1960 -Străzile Ștefan cel Mare și Ștefan Mihăileanu

#StrăzidinConstanța: La pas prin Constanța anilor 1960 -Străzile Ștefan cel Mare și Ștefan Mihăileanu

2737
#StrăzidinConstanța: Bulevardul Republicii și șoseaua Mangaliei. La pas prin Constanța anilor 1960

#StrăzidinConstanța: Bulevardul Republicii și șoseaua Mangaliei. La pas prin Constanța anilor 1960

2648
#citeșteDobrogea: Antreprenori în Dobrogea interbelică

#citeșteDobrogea: Antreprenori în Dobrogea interbelică

1933
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Străzile I. V. Stalin și Cuza Vodă. Călătorie în timp în Constanța anilor 1960 (II)

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Străzile I. V. Stalin și Cuza Vodă. Călătorie în timp în Constanța anilor 1960 (II)

2246
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Străzile I. V. Stalin,  Traian și Petru Rareș. Călătorie în timp în Constanța anilor 1960 (I)

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Străzile I. V. Stalin, Traian și Petru Rareș. Călătorie în timp în Constanța anilor 1960 (I)

1895