Preoți și biserici la sat: Parohia Gârliciu, județul Constanța (galerie foto)


Comuna Gârliciu, județul Constanța, este alcătuită doar din localitatea de reședință, Gârliciu, și este situată în extremitatea nord-vestică a județului, la o distanță de 18 km de orașul Hârșova și la 102 km de orașul Constanța.


 
Sat vechi românesc, localitatea Gârliciu își pierde istoria în negura vremurilor. Satul a purtat dintotdeauna același nume, care înseamnă „intrare îngustă în pivniță” sau „vale îngustă”. Numele ar proveni, potrivit muzeografului Mirela Hulea, de la valea de hotar dintre dealul Berteasca și dealul Dăienilor. O altă informație despre proveniența numelui satului o aflăm dintr-un istoric al parohiei Gârliciu, din anul 1967, alcătuit de preotul Gheorghe Uzună, unde se precizează că „denumirea și-a luat-o de la valea din nordul satului, care seamănă cu o intrare în beci (gârliciu), vale ce și astăzi i se zice Valea Gârliciului și care actualmente este în sat”.
 
O altă ipoteză despre proveniența numelui satului o aflăm din lucrarea „Localități, biserici și mănăstiri românești în Dobrogea până la 1878”, semnată de regretatul istoric Gheorghe Dumitrașcu. De aici aflăm că unul din numele pe care le-a purtat satul a fost „Garlița”, care ar proveni de la numeroasele gârle, japșe și bălți din zonă.
 
Muzeograful Mirela Hulea, de la Muzeul de Artă Populară Constanța, consemna într-un articol apărut în revista muzeului „Arhitectura tradițională din Dobrogea” că teritoriul comunei Gârliciu a fost locuit încă din antichitate. Astfel, perioada stăpânirii romane a lăsat cele mai numeroase și evidente dovezi ale vieții și activității oamenilor pe teritoriul comunei, cel mai clar în acest sens fiind prezența cetății-port Cius, ale cărei urme se găsesc pe locul numit Asarlîk. Cercetările arheologice, conduse chiar de renumitul arheolog Grigore Tocilescu, au scos la iveală trei inscripții funerare ale unor veterani romani stabiliți aici și posesori de pământuri.
 
Tot din articolul semnat de muzeograful Mirela Hulea mai aflăm că localitatea Gârliciu este atestată documentar în secolul al XI-lea, dar dovezi amănunțite referitoare la comună încep să apară în perioada stăpânirii otomane din Dobrogea, după anul 1730. Din istoricul parohiei Gârliciu, din anul 1967, mai aflăm că, este posibil ca prima vatră a satului să fi fost la 5 km depărtare de cea actuală, iar românii care trăiau acolo erau fugiți din Țara Românească la „turci”:
(Satul) a luat ființă nu pe locul de astăzi, ci la o distanță de cc. 5 km de valea Nămolceilor. Întemeietorii acestei așezări erau crescători de vite, pe care le pășteau în iarba din balta formată de Dunărea veche și coasta dobrogeană, care era departe de așezarea lor. Astfel, ei au părăsit acea așezare primă și s-au așezat pe coasta dobrogeană, întemeind satul Gîrliciu. (...) Întemeietorii satului sunt fugiți din Țara Românească la Turci. Fuga aceasta se datora impozitului din Țara Românească din acea vreme, iar la turci plăteau zeciuială din cât făceau și, adesea, povesteau bătrânii, plăteau după cum era și turcul mai îngăduitor”.
 
După 1800, pe lângă românii veniți din Muntenia și Moldova, încep să se așeze în Gârliciu mocani, veniți cu oile la păscut. La 1850 satul Gârliciu era locuit de 66 de familii de români, din care făceau parte 85 de bărbați, 85 de femei și 160 de copii.

Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din Gârliciu

 
Primul lăcaș de cult al satului a existat încă din vremuri îndepărtate. Era cunoscut sub numele de „Bisericuța” și data construirii lui nu poate fi stabilită cu exactitate, însă bătrânii povestesc că „s-a născut odată cu satul”. Era o construcție cu dimensiuni de 5 m din zid de pământ și acoperiș de stuf. Această bisericuță a rezistat până spre sfârșitul perioadei interbelice.
 
Actuala biserică „Sfântul Ierarh Nicolae” din Gârliciu a fost construită între anii 1862 și 1865 și a fost zidită în formă de cruce, din var și piatră adusă cu mare greutate de la străvechea cetate romană Cius. 
 
În anul 1902, biserica a fost restaurată integral. Astfel, au fost înălțate zidurile cu cărămidă, a fost montat acoperiș nou alcătuit din grinzi noi, asterială și tablă galvanizată, au fost construite două turle egale ca mărime: una în centrul bisericii, iar cealaltă deasupra pridvorului, unde au fost montate ulterior (1922 și 1928) două clopote cu dimensiuni diferite. În prezent, pe acoperiș se mai află două turle foarte mici de circa 1 m înălțime, în părțile laterale, iar clopotele au fost montate într-o nouă clopotniță construită din structură metalică în anul 2001.
 
Prima pictură a bisericii a fost realizată între anii 1912 și 1913, perioadă în care a fost montată și catapeteasma, ale cărei icoane au fost picate de pictorul Mărgărit. În urma acestor lucrări biserica a fost sfințită de Nifon, Episcopul Dunării de Jos, în timpul parohiatului părintelui Nicolae Popescu. Lăcașul de cult a mai fost restaurat și în urma cutremurului din anul 1940, de parohul de atunci, preotul Gheorghe Uzună.
 
Actuala pictură a fost realizată de pictorul Aurel Tudorie din Galați, între anii 1986 și 1989, în timpul preoților Alistar Grigore, Guran Ilie și Ioan Râșnoveanu. Între anii 2008 și 2012, biserica a fost înfrumusețată cu o nouă catapeteasmă sculptată în lemn de stejar, precum și cu trei policandre, toate acestea fiind posibile cu ajutorul enoriașilor, al domnului Constantin Cinpoiașu, primarul comunei Gârliciu și al Consiliului Local Gârliciu.
 
Tot cu sprijinul enoriașilor, al domnului Constantin Cinpoiașu, primarul comunei Gârliciu, și al Consiliului Local Gârliciu și sub coordonarea preotului paroh Mihăiță Zaharia, între anii 1998 și 2001, Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din Gârliciu a fost supusă unui nou proces de reparare și restaurare. De data aceasta, a fost refăcut acoperișul, a fost restaurat exteriorul bisericii și au fost construite clopotnița și gardul cimitirului. După finalizarea lucrărilor, biserica a fost sfințită pe 7 octombrie 2001, de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. În ultimii ani, cu ajutorul enoriașilor, părintele Mihăiță Zaharia a introdus în biserică încălzirea centrală și a schimbat stranele bisericii.
 
Dintre preoții care au slujit în biserică îi amintim pe: Gheorghe Artenie (1865-1879), George Ivanov (1879-1898), Neculai Popescu (1898-1934), Gheorghe Uzună (1934-1977), Constantin Perianu (1946-1956), Grigore Alistar (1978-1987), Ioan Râșnoveanu (1989-1991), Tudorel Iordache (1991-1992), Mihai Jan (1992-1997), iar din anul 1997 slujește preotul Zaharia Mihăiță.
 
Preotul paroh Mihăiță Zaharia
 
 
 
Părintele Mihăiță Zaharia s-a născut pe 1 august 1970, la Medgidia, din părinții Ion și Mioara. Este absolvent al Seminarului Teologic „Chesarie Episcopul” din Buzău și al Facultății de Teologie Ortodoxă din București, promoția 1996. Pe 9 noiembrie 1997 s-a căsătorit cu Anca Arfir, cu care are doi copii: Ciprian (absolvent al Seminarului Teologic „Dionisie Exiguul” din Constanța) și Teodora. Pe 23 noiembrie 1997 și 6 decembrie 1997 a fost hirotonit diacon și preot de Înaltpreasfințitul Lucian, Arhiepiscopul Tomisului, pe seama parohiei Gârliciu, parohie în care slujește și astăzi. De la numirea sa aici, pe lângă activitatea pastoral-administrativă, părintele Mihăiță Zaharia susține și o bogată activitate social-filantropică.
 
Bibliografie:
 
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Carsium, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2016
Arhitectura tradițională din Dobrogea, Revistă de cercetare etnografică a Muzeului de Artă Populară Constanța, nr. 2/2010
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Gârliciu, 1967
 
Despre Ionuț Druche
 
Ionuț Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanța. Este absolvent al Școlii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanța, al Grupului Școlar Industrial Construcții de Mașini din Constanța și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanța, promoția 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este și bibliotecar la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Preocupat de istoria contemporană a vieții bisericești din Dobrogea, Ionuț Druche a organizat din 2010 și până în prezent mai multe comemorări și simpozioane. De asemenea, este autor și coautor a mai multor cărți și articole.
 
Citeşte şi:
 

Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“„Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Preoţi şi biserici la sat: Parohia Vadu Oii, judeţul Consanţa (galerie foto)


 



Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

999
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1000
#DobrogeaAcademică Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

975
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

579
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3170
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2883
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2158
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2562
#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

2190
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

2127
#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

2111
Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

1806
„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

1736
#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian:   Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian: Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

3293
Așezările dobrogene după anul 1878

Așezările dobrogene după anul 1878

1986
#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927\

#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927", ediția VII: Cei dintâi apostoli ai Dobrogei

1774
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

1939
#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”

#DobrogeaDigitală: „Valoarea unui om rezidă în ceea ce dă el, şi nu în ceea ce este capabil să primească”

2205
Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

Dobrogea în anul 1925 (IV). Sărbătorile legale, parlamentarii și consulii străini

1994
#citeșteDobrogea – „Omul care aduce... hazul”, Jean Badea:   Un deceniu de la dispariția unuia din marii actori constănțeni ai neamului românesc – Jean Constantin (galerie foto + video)

#citeșteDobrogea – „Omul care aduce... hazul”, Jean Badea: Un deceniu de la dispariția unuia din marii actori constănțeni ai neamului românesc – Jean Constantin (galerie foto + video)

1978