Preoţi şi biserici la sat: Parohia Vadu Oii, judeţul Consanţa (galerie foto)


Satul Vadu Oii, judeţul Constanţa, este situat în partea de nord-vest a judeţului, în Lunca Dunării, pe malul drept al fluviului. Este o localitate componentă a oraşului Hârşova, cu doar 80 de familii, ocupaţia de bază a locuitorilor fiind pescuitul şi creşterea animalelor.
 
Satul Vadu Oii a luat naştere în urma procesului de transhumanţă, încă de pe vremea stăpânirii otomane din Dobrogea. Vadu Oii era punctul de trecere a mocanilor cu oile, din Dobrogea otomană pe malul românesc al Dunării.
 
Și astăzi, în apropierea satului Vadu Oii este punct de trecere ce leagă judeţul Constanţa de judeţul Ialomiţa, printr-un pod, al doilea ca lungime din ţară, construit între anii 1966 şi 1970. Construirea podului a fost impusă cu necesitate de dezvoltarea economică a ţării şi creşterii traficului turistic către litoral. În anul 1960, trecerea peste Dunăre se făcea cu o navă ce asigura transbordarea a maximum 300 de vehicule zilnic, pentru ca, după câţiva ani, să se facă simţită necesitatea sporirii capacităţii de transbordare.
 
La finalul anilor '60, soluţia transbordării cu vase nu a mai făcut faţă, astfel că s-a realizat un pod plutitor. Condiţiile hidrometeorologice făceau imposibilă utilizarea acestui sistem circa 3 luni pe an, plus faptul că noaptea era închis. Lucrările de organizare a şantierului pentru actualul pod au început în august 1966, pentru ca în martie 1967 să se treacă la execuţia propriu-zisă. Podul a fost terminat şi dat în circulaţie pe 22 decembrie 1970.
 
Încă de la începutul existenţei sale, satul Vadu Oii a fost locuit doar de români creştini ortodocşi, care, până în anul 2005, depindeau pentru diverse slujbe religioase de unul din preoţii de la Hârşova. Odată cu numirea la Hârşova a preotului Nicolae Mândra, pe 1 mai 1998, a început conturarea ideii de a fi construit la Vadu Oii un lăcaş de cult. Astfel, pe 18 mai 2004 a fost pusă piatra de temelie a bisericii cu hramul „Sfântul Apostol Andrei” din Vadu Oii, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului şi de părintele Costea Vasile, protoiereul Protoieriei Hârşova, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.
 
Lucrările la temelia bisericii au fost coordonate de preotul Nicole Mândra, alături de domnul Tudor Nădrag, unul din primii ctitori ai bisericii şi viitor primar al oraşului Hârşova.
 
La 1 iunie 2005 Permanenţa Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului înfiinţează Parohia Vadu Oii, prin desprinderea acesteia de Parohia Hârşova II, şi îl numeşte aici, ca prim paroh, pe preotul Daniel Aftene. Părintele Daniel Aftene continuă lucrările de construcţie a bisericii, iar pe 11 decembrie 2010 lăcaşul de cult este sfinţit de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi de părintele Costea Vasile, protoiereul Protoieriei Hârşova, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Pictura bisericii a fost realizată de pictorul Ion Borloveanu, din Ponoarele, judeţul Mehedinţi.
 
Printre ctitorii care au contribuit la construirea acestei biserici se numără: Ion Roşu, Tătaru Claudia, dr. Mitrică Adrian, Moroianu Dumitru, Calafuş Marian, Surghie Valentin şi Duşu Nicolae.
 
Preoţii care au slujit în Parohia Vadu Oii sunt: preotul Nicolae Mândra, preotul Daniel Aftene, preotul Dragomirescu Cătălin, preotul Ilie Constantin, iar din luna noiembrie 2014 la Vadu Oii slujeşte preotul Iulian Mîndra.
 

Preotul paroh Iulian Mîndra

 
Părintele Iulian Mîndra s-a născut pe 6 mai 1968, la Hârşova. Este absolvent al Seminarului Teologic „Sfântul Dionisie Exiguul” din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie „Sfântul Apostol Andrei” din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa. Este căsătorit cu Mariana Holban, cu care are un băiat: Robert Mihail. A fost hirotonit diacon şi preot pe 16 ianuarie 2014 şi 13 iunie 2014, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, pe seama Catedralei Arhiepiscopale din Constanţa, iar de la 1 noiembrie 2014 slujeşte în Parohia Vadu Oii.
 
De la numirea sa aici, părintele Iulian Mîndra întreprinde o bogată activitate pastoral-administrativă, dar şi social-filantropică, mai multe familii din parohie aflându-se în diverse situaţii de risc. Din punct de vedere administrativ, părintele Iulian Mîndra a realizat mai multe lucrări de renovare şi înfrumuseţare, atât în interiorul, cât şi în exteriorul bisericii, lucrări care au culminat anul acesta cu ridicarea unei trapeze.
 
Bibliografie
 
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Carsium, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016
 
https://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_Giurgeni%E2%80%93Vadu_Oii 
 
Sursă foto: Arhiepiscopia Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân\

#DobrogeaDigitală – Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân" din Constanța (1930-1931 și 1931-1932): Pe vremea când cărțile „odată luate de un elev, sunt ţinute mult, în care timp le citesc şi familia şi rudele elevilor”

2403
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Toți dărâmă și nimeni nu zidește”

2213
#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

#DobrogeaDigitală: „Italia, sora noastră cea mare”

2275
#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”:  Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

#DobrogeaDigitala – „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”: Un secol de la înființarea școlii navale în Constanța. Sărbătoarea Liceului Tehnologic „C.A. Rosetti”

1809
#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

#DobrogeaDigitală-„Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu: Bogățiile de odinioară ale pădurii dobrogene

1642
#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

#DobrogeaAcademică: Academia Română a donat 50 de tablete unor elevi merituoși din zonele rurale vasluiene

1589
#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

#citeșteDobrogea: Constanța, ultima gazdă a Romanovilor

826
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea: „Dobrogea – plămân al României”

3185
Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

2908
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: ”Duhul vrajbei îi stăpânește pe învățătorii dobrogeni”

2175
#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu:   Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

#DobrogeaDigitală – „Monumentul Triumfal de la Adamclisi”, de Adrian V. Rădulescu: Disputele restaurării colosului arhitectonic de la Adamclisi, de-acum șase decenii

2571
#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

#DobrogeaDigitală. Analele Dobrogei : Coasta de argint. Șarpele, „un animal atât de nevinovat”

2202
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Vizita unui ministru „energic și expeditiv”

2135
#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

#citeșteDobrogea: Radu Ciorei, poetul absolut al baghetei

2127
Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

1827
„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „S-au culcat săteni și s-au sculat orășeni”

1759
#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian:   Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

#DobrogeaDigitală – „Cronică dobrogeană”, de Simion Tavitian: Recordurile de construcție ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, al treilea canal navigabil din lume

3335
Așezările dobrogene după anul 1878

Așezările dobrogene după anul 1878

2003
#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927\

#DobrogeaDigitala -„Anuarul presei române și al lumei politice 1926-1927", ediția VII: Cei dintâi apostoli ai Dobrogei

1780
#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: Virtuțile plantelor „de leac”

1956