Preoţi şi biserici la sat: Parohia Vadu Oii, judeţul Consanţa (galerie foto)


Satul Vadu Oii, judeţul Constanţa, este situat în partea de nord-vest a judeţului, în Lunca Dunării, pe malul drept al fluviului. Este o localitate componentă a oraşului Hârşova, cu doar 80 de familii, ocupaţia de bază a locuitorilor fiind pescuitul şi creşterea animalelor.
 
Satul Vadu Oii a luat naştere în urma procesului de transhumanţă, încă de pe vremea stăpânirii otomane din Dobrogea. Vadu Oii era punctul de trecere a mocanilor cu oile, din Dobrogea otomană pe malul românesc al Dunării.
 
Și astăzi, în apropierea satului Vadu Oii este punct de trecere ce leagă judeţul Constanţa de judeţul Ialomiţa, printr-un pod, al doilea ca lungime din ţară, construit între anii 1966 şi 1970. Construirea podului a fost impusă cu necesitate de dezvoltarea economică a ţării şi creşterii traficului turistic către litoral. În anul 1960, trecerea peste Dunăre se făcea cu o navă ce asigura transbordarea a maximum 300 de vehicule zilnic, pentru ca, după câţiva ani, să se facă simţită necesitatea sporirii capacităţii de transbordare.
 
La finalul anilor '60, soluţia transbordării cu vase nu a mai făcut faţă, astfel că s-a realizat un pod plutitor. Condiţiile hidrometeorologice făceau imposibilă utilizarea acestui sistem circa 3 luni pe an, plus faptul că noaptea era închis. Lucrările de organizare a şantierului pentru actualul pod au început în august 1966, pentru ca în martie 1967 să se treacă la execuţia propriu-zisă. Podul a fost terminat şi dat în circulaţie pe 22 decembrie 1970.
 
Încă de la începutul existenţei sale, satul Vadu Oii a fost locuit doar de români creştini ortodocşi, care, până în anul 2005, depindeau pentru diverse slujbe religioase de unul din preoţii de la Hârşova. Odată cu numirea la Hârşova a preotului Nicolae Mândra, pe 1 mai 1998, a început conturarea ideii de a fi construit la Vadu Oii un lăcaş de cult. Astfel, pe 18 mai 2004 a fost pusă piatra de temelie a bisericii cu hramul „Sfântul Apostol Andrei” din Vadu Oii, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului şi de părintele Costea Vasile, protoiereul Protoieriei Hârşova, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.
 
Lucrările la temelia bisericii au fost coordonate de preotul Nicole Mândra, alături de domnul Tudor Nădrag, unul din primii ctitori ai bisericii şi viitor primar al oraşului Hârşova.
 
La 1 iunie 2005 Permanenţa Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului înfiinţează Parohia Vadu Oii, prin desprinderea acesteia de Parohia Hârşova II, şi îl numeşte aici, ca prim paroh, pe preotul Daniel Aftene. Părintele Daniel Aftene continuă lucrările de construcţie a bisericii, iar pe 11 decembrie 2010 lăcaşul de cult este sfinţit de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi de părintele Costea Vasile, protoiereul Protoieriei Hârşova, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Pictura bisericii a fost realizată de pictorul Ion Borloveanu, din Ponoarele, judeţul Mehedinţi.
 
Printre ctitorii care au contribuit la construirea acestei biserici se numără: Ion Roşu, Tătaru Claudia, dr. Mitrică Adrian, Moroianu Dumitru, Calafuş Marian, Surghie Valentin şi Duşu Nicolae.
 
Preoţii care au slujit în Parohia Vadu Oii sunt: preotul Nicolae Mândra, preotul Daniel Aftene, preotul Dragomirescu Cătălin, preotul Ilie Constantin, iar din luna noiembrie 2014 la Vadu Oii slujeşte preotul Iulian Mîndra.
 

Preotul paroh Iulian Mîndra

 
Părintele Iulian Mîndra s-a născut pe 6 mai 1968, la Hârşova. Este absolvent al Seminarului Teologic „Sfântul Dionisie Exiguul” din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie „Sfântul Apostol Andrei” din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa. Este căsătorit cu Mariana Holban, cu care are un băiat: Robert Mihail. A fost hirotonit diacon şi preot pe 16 ianuarie 2014 şi 13 iunie 2014, de Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, pe seama Catedralei Arhiepiscopale din Constanţa, iar de la 1 noiembrie 2014 slujeşte în Parohia Vadu Oii.
 
De la numirea sa aici, părintele Iulian Mîndra întreprinde o bogată activitate pastoral-administrativă, dar şi social-filantropică, mai multe familii din parohie aflându-se în diverse situaţii de risc. Din punct de vedere administrativ, părintele Iulian Mîndra a realizat mai multe lucrări de renovare şi înfrumuseţare, atât în interiorul, cât şi în exteriorul bisericii, lucrări care au culminat anul acesta cu ridicarea unei trapeze.
 
Bibliografie
 
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Carsium, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, 2016
 
https://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_Giurgeni%E2%80%93Vadu_Oii 
 
Sursă foto: Arhiepiscopia Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

475
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

733
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1067
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1234
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1938
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1520
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1636
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1207
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1297
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

995
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1158
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1167
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1563
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1745
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1636
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1584
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2297
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2299
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2102
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1792